Prezenta
documentație cuprinde:
Documentul de
constituire, Statutul și Programul Politic
ale
Organizației
Politice
Uniunea
Românilor Național Creștini
Statuată sub
devizele:
Nimic fără
Dumnezeu !!
Totul pentru Neam
şi Ţară !!
Abrevierea,
T.N.Ț.
(acronim la
sintagma: Totul pentru Neam și Țară)
CUPRINS:
Titlul I – PREAMBUL / 5-18
Considerente constituționale
în cadrul cărora T.N.Ț. își definește proiectele politice, de interes strategic
național.
§ 1) Principiul spiritului politic / 5
§ 2) Despre Entitatea Neam / 5-6
§ 3) Despre Suveranitatea conferită de Constituție
/ 6-7
§ 4) Despre Dreptul de Proprietar Suveran / 7
§ 5) Despre Poporul din România / 8
§ 6) Despre Om și Familie / 8-9
§ 7) Despre Politică, și respectiv Grupările
Politice / 9-11
§ 8) Despre Politica externă / 11
§ 9) Despre Statalitate / 11-13
§ 10) Despre politica de interes strategic național
/ 13-15
§ 11) Despre Legi / 15-16
§ 12) Despre Constituție / 16-18
Titlul II - PRINCIPII DE ORDIN
GENERAL ȘI PRAGMATICE /
19-27
Articolul 1. Principii de
ordin general / 19-23
Articolul 2. Raportarea la
Constituție și Legi / 23-24
Articolul 3. Practici și opțiuni Politice / 24-27
Titlul III - STATUTUL PROPRIU
ZIS / 28-97
Capitolul I - Statutul propriu
zis
Articolul 4. Caracterul
organizației / 29-30
Articolul 5. Simboluri reprezentative și de identificare / 30-34
Capitolul II - Structurarea
sistemică / 35-49
Articolul 6. Principii de
structurare / 35-36
Articolul 7. Compunerea
Corpului de Membrii ai T.N.Ț / 36-37
Articolul 8. Ierarhia conform
responsabilităților / 37-38
Articolul 9. Structurarea
sistemică a T.N.Ț / 38-42
Articolul 10. Detailarea
Structurii Sistemice / 42-49
Capitolul III - Consfătuirile T.N.Ț. / 49-54
Articolul 11. Întrunirile de
Consfătuire / 49-54
Capitolul IV - Despre calitatea de membru deplin T.N.Ț. / 54-59
Articolul 12. Dobândirea calității de membru deplin T.N.Ț. / 54-55
Articolul 13. Dreptul de a fi
Membru Fondator T.N.Ț. / 55-56
Articolul 14. Dreptul de a fi
Membri Fondatori de Filiale / 56-57
Articolul 15. Calitatea de
Membru Fondator de filială / 57-58
Articolul 16. Obținerea
calității de Membru Deplin T.N.Ț. / 58-59
Capitolul V - Îndatoriri ale membrilor deplini ai T.N.Ț. / 59-65
Articolul 17. Îndatoriri
indiscutabile / 59-62
Articolul 18.
Responsabilitatea morală și politică / 63
Articolul 19.Obligația de a se
instrui ca om politic / 63-64
Articolul 20. Comportamentul
față de învinuiri eronate / 64-65
Articolul 21.Răspunderea față
de propriile fapte eronate / 65
Capitolul VI - Drepturi cu ordin general / 65-74
Articolul 22. Drepturi
necondiționate / 65-67
Articolul 23. Condiționări
pentru Funcțiile eligibile / 67-71
Articolul 24. Drepturi exprese
ale Membrilor Fondatori / 71-74
Capitolul VII –Sancțiuni / 74-79
Articolul 25. Despre Sancțiuni
/ 74-75
Articolul 26. Atitudinea
membrilor T.N.Ț. față de respectarea practicilor Politice / 77-79
Capitolul VIII - Ocuparea funcțiilor interne / 80-85
Articolul 27. Membri Deplini
din principiu, ai T.N.Ț. / 80
Articolul 28. Membrii cu funcții
acreditate / 80-82
Articolul 29. Funcții interne
definite direct / 82
Articolul 30. Devenirea ca
eligibile a funcțiilor implicite / 82-83
Articolul 31. Funcțiile
eligibile membrilor deplini / 83-84
Articolul 32. Alegerile
interne / 84-85
Capitolul IX - Competiția pentru ocuparea funcțiilor Publice /85-91
Articolul 33. Modul de
dobândire a Funcțiilor Publice / 85-91
Capitolul X - Cadrul de participare în puterea executivă / 91-94
Articolul 34. Limitele
participării / 91-92
Articolul 35. Practicile în ce
privește Putere Executivă / 92-94
Capitolul XI - Politica legislativă / 94-97
Articolul 36. Participarea la
Actul Legislativ / 94-95
Articolul 37. Raportarea la
Instituția Referendumului / 95-97
Principii cadru
Articolul 38. Înscrierea în
Ordinea Constituțională a proiectelor/acțiunilor politice / 98-100
Articolul 39. Realizarea
proiectelor de legi urgente / 100-105
Articolul 40. Sarcini din
Principiile Fundamentale / 105-106
Articolul 41. Principiile
asumate de trăire și ființare / 106-107
Articolul 42.
Sarcini-obligații cu/de excelență/ordin națională / 107-108
Articolul 43. Formare,
susținerea și promovarea Viitorimii / 108-109
Articolul 44. Protejarea
elementelor reprezentative Neamului / 109
Articolul 45. Dobândirea
de resurse financiar / 109-110
Articolul 46. Dobândirea de
bunuri materiale / 110-111
Articolul 47. Controlul
financiar și a bunurilor materiale /111
Articolul 48. Despre încetarea
ființări organizației politice T.N.Ț. / 111
Articolul 49. Completări de
drept / 111
Articolul 50. Rostul prezentei
addende / 112
Articolul 51. Datele
referitoare la realizarea prezentului Document/ 113-114
TITLUL I
PREAMBUL
Uniunea Românilor
Național Creștini respectând Constituția României 1991, revizuită în 2003,
precum și toate legile ei subsidiare, înscrie și definește că, precum toate
cele înscrise în prezentul document aidoma și cele înscrise în preambul sunt
parte integrală al prezentului Document de Constituire ca Organizație Politică.
Preambulul
conține considerente de ordin politic pe care T.N.Ț. le înțelege, consideră
constituționale, juste de ordin politic, le asumă și pentru care va milita ca
fiind util necesare pentru buna rânduire a părților și a întregului Ansamblu
Român Neam-țară.
Considerente constituționale în cadrul
cărora T.N.Ț. își definește proiectele politice, de interes strategic național.
§ 1) Principiul spiritului politic este:
*Totul pentru Om, Familie, Neam şi Ţară
!*
§ 2) Despre Entitatea Neam.
(a) Entitatea Neam,
în genere, este unica entitate suverană după Dumnezeu și deține, de drept divin
și just, toate proprietățile care-i revin de drept implicit, ca proprietar
dintotdeauna, precum tot firesc cele de ordin teritorial în deplinătatea lor.
(b) Neamul Român
incumbă străbunii, actual trăitorii și viitorimea, fiecare cu respectul și
drepturile care le revin.
(c) Neamul Român este
o Entitate Suverană și Proprietară de drept și asupra celor aferente Teritoriilor
românești care-i revin de drept Divin și care sunt indivizibile și
inalienabile.
(d) Neamul Român,
dimpreună cu toate proprietățile Sale care-i revin de drept, indiferent de
natura, starea de ființare și originea acestora, constituie un organism
integral, respectiv un Ansamblu unitar și indivizibil, Ansamblul Român Neam-țară.
§ 3) Despre Suveranitatea conferită de
Constituție:
(a) Fără de dubiu și indiscutabil Suveranitatea
deplină revine Neamului Român cu Voia lui Dumnezeu ! și conform cu
prevederile Constituției României definite în:
TITLUL I, Principii
generale,
ARTICOUL 1.
(1) România este stat național, suveran și
independent, unitar și indivizibil.
(b) Constituția
României vine și explicit definește, prin sintagma *Poporului ROMÂN* cui
revine constituțional virtutea de Suveran Național, de-asemenea vine clarifică
și întărește cele înscrise la: Articolul 1. prin cele ce înscrie în:
TITLUL I, Principii generale,
ARTICOLUL 2.
(1) Suveranitatea naţională aparţine POPORULUI ROMÂN care o exercită prin organele
sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum
şi prin referendum.
(c) Constituția
României înscrie explicit și fără de a permite dubiu, sau interpretare,
caracterul și rangul de NAȚIONAL al Suveranității, caracter și rang pe
care îl consfințește prin: ARTICOLUL 2. (1) Suveranitatea
naţională.
(d)
Constituția României, fără a lăsa loc de discuții
sau interpretări, consfințește just că, Voința Neamului Român este suverană și
unica decidentă în toate problematicile de interes general sau/și național, și
chiar dacă arată că există o delegare, instituie Instituția Referendumului cu
puteri de Suveran, chiar prin sintagma PRECUM ȘI
PRIN RFERENDUM, arătând puterea
deplină a Instituției Referendumului care este obligatorie a fi ascultată și
îndeplinită și de organele sale delegate/ reprezentative și implicit de
Statalitate prin toți membri și toate instituțiile sale.
(e) Constituția României vine a susține, a
proteja, precum și a garanta drepturile de Suveran deplin a Poporului Român,
respectiv al Neamului Român, și referindu-se clar la grupurile
partinice-parlamentare (singurele care au dreptul constituțional de a participa
la constituirea organelor reprezentative, respectiv Statalitatea !) le
interzice ferm și cu desăvârșire de a exercita Suveranitate în nume propriu,
tocmai pentru a nu i se admite unui grup partinic să practice autoritarismul,
opresiunea sau dictatura statală. Din aceste considerente sunt cele înscrise
în:
TITLUL I, Principii generale,
ARTICOLUL 2.Suveranitatea naţională
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu
pot exercita suveranitatea în nume propriu.
(f) În acest adevăr, înscris în Constituție,
Statalitatea este nu doar prin concept ci de fapt și constituțional admisă ca o
formă sistemică de orânduire, fiind strict o reprezentantă delegată a Neamului
Român și respectiv a poporului din România. Statalitate care conform/precum
este obligată implicit de Constituția României i se va supune întocmai și nu
condiționat Voinței Suverane a Neamului ROMÂN.
§ 4) Despre Dreptul de Proprietar Suveran.
(a) Conform și cu
principiile democratice, care definesc că majoritatea hotărăște, atât voinţa
cât și decizia supremă, în toate cele ce aparțin trăirii Neamului
Român-suveran, și respectiv cu referire la principiile de bună rânduire ale Ansamblului
Român Neam-țară, revine de drept Neamului Român băştinaş-suveran și
majoritar.
(b) În și din aceste
considerent, respectiv a ființării efective a Ansamblului Român Neam-țară, în
integralitate Neamul Român ființează ca esență/suflet al Ansamblului și
totodată cu virtuți de Proprietar de drept și Suveran deplin. În
consecință numai sub voința, în interesele și cu dispoziția Neamului Român
proprietățile consumabile pot fi: fie prezervate, fie consumate, fie
înstrăinate, conform cu voința Neamului, a Proprietarului, și numai dacă exced
necesarul propriu, însă considerându-se și necesarul Viitorimii Neamului.
(c)
Proprietarul de drept, respectiv Neamul Român, conform cu prevederile
propriei Constituții, a înțeles, convenit și rânduit o Structură Sistemică,
Statalitatea, către care să delege serviciile de organizare, bună gospodărire
și administrare, precum și de apărare a Proprietăților, strict și conform
Constituției.
(d) Ca și Organizație
Politică T.N.Ț. se conformează Constituției României înțelegând că,
Instituțiilor aparținătoare Statalității le revine doar calitatea de
reprezentant ordonator și de executant delegat, nicidecum de Proprietar și
Decident Suveran.
§ 5) Despre Poporul din România:
(a) Poporul din
România este alcătuit din Neamul Român Suveran și respectiv
membrii aparținători altor Etnii conlocuitoare. Indiferent
de Etnie toate persoanele care sunt, legal, cetățenii ai României au drepturi
și îndatoriri conforme cu cele definite și consfințite de Constituția României,
și precum cei care sunt trăitorii pe Teritoriile Române aidoma toți cei din
pribegie, au și dispun de drepturi unice/constituționale, deci și depline.
(b) Toți cetățenii
României, toți membri oricăror grupări, precum angajații și instituțiile
Statalității sunt persoane (fie persoane fizice sau/și juridice) egale în fața
Constituției și a legilor ei subsidiare, fără nici o discriminare și/sau
privilegiu cauzate de varii considerente subiective, funcție, grad sau/și
apartenență Etnică, sau ideologică.
§ 6) Despre Om și Familie:
(a) Omul este o
ființă liberă căruia, precum Familiei, prin Actul Politic trebuie să-i fie
garantate toate drepturile și libertățile constituționale și cu întâietate
dreptul la emancipare (educație, cultură, învățământ, altele) precum și dreptul
la îngrijire medicală și de a dobândii o trăire conformă cu statutul de Om,
prin muncă onestă sau/și prin susținere solidară a persoanelor fără capacitate
de muncă.
(b)
Familia este nucleul de bază a Neamului și contribuie la perpetuarea
acestuia.
(c) Familia, constituită creștinește, numai din
două persoane de sens opus, femeie și bărbat, este nucleul esențial de
constituire și perpetuare firească a Entității Neam.
(d)
Dreptul omului, a Familiei și a Neamului de a-și dobândi prin căi
cinstite (hărnicie intelectuală sau/și a efortului fizic) cele necesare trăirii
demne trebuie să fie garantat, fapt care incumbă implicit și dobândirea fără de
echivoc, din avuția și banul public, a dreptului la învățământ, instrucție
profesională și sănătate.
Fiecare membru/cetățean
al României, sau respectiv familia, care deține proprietăți imobiliare au
obligația ca în funcție de valoarea proprietății să participe la fondul solidar
de asigurare a proprietăților imobiliare publice, stabilit prin lege.
(e) Numai în cazul în
care prin folosirea, directă și/sau prin terți, proprietății imobiliare se
realizează un venit posesoriul proprietății are obligația ca, în funcție de
venitul realizat să contribuie cu o cotă parte stabilită de legea la
constituirea Banului Public.
(f) Capacitatea de
creație, inovare și muncă a omului nu poate fi impozitată în nici un fel.
Angajatorul, ca beneficiarul acestor capacități, are obligația de a achita
toate impozitele și taxele și alte costuri aferente ca și cost (cotă parte a
venitului realizat) implicit și derivat din folosirea acestor capacități.
(g) Dreptul la muncă
(intelectuală sau/și fizică) fiind un drept implicit dreptului la trăire demnă,
garantat de Constituție, asupra nici unui persoane care are calitatea de
angajat nu sunt admise practici precum taxarea, impozitarea, etc.
Remunerațiile, sau alte retribuții realizate în schimbul efectuării efective a
efortului intelectual sau/și fizic este strict un act de drept constituțional
care garantează dobândirea onestă a Dreptului la Viață deci nicidecum un
beneficiu/venit impozabil.
Este injustă
oricare taxare și de către Statalitate a muncii efectuate de către angajat,
fiindcă apare dubla exploatare a omului, și respectiv sclavia statală.
Această practică
injustă va fi eliminată tocmai pentru excluderea dublei uzitări/exploatări a
forței de muncă/viață, pe de o parte de către angajator (prin munca efectivă a
angajatului) și pe de altă parte (tot pe muncă) de către Statalitate prin
diverse taxe, impozite, etc.
(h) Just este ca
Statalitatea să impoziteze, taxeze, etc. strict valoarea veniturilor realizate
de angajator. Angajatorul are obligația, prin/din interesul său de a dobândi un
venit, ca să suportate în integralitate toate cheltuielile
care sunt aferente costurilor cu retribuția muncii, precum și cu educarea,
instruirea și întreținerea stării bune a sănătății angajaților. Costuri care
vor fi suportate din veniturile care derivă, de fapt, direct din efectuarea
prestației de către angajat în interesul ambelor părți, respectiv angajatului
asigurându-i trăirea și angajatorului venitul just ca întreprinzător, și
nicidecum nu ca un exploatator de sclavi.
§ 7) Despre Politică, și respectiv Grupările
Politice:
(a) Oricare gândire
politică este liberă a se manifesta și a participa în alegeri libere, sau după
caz prin altă competiție, pentru a obține Funcțiile Publice în cadrul
Statalității.
(b) Nici o Gândire
Politică nu poate fi îngrădită de a se manifesta și a participa liber la Viața
Politică. Astfel nici o gândire politică nu poate fi prezumată ca fiind:
inadecvată, incompatibilă, rău intenționată, agresivă și/sau dictatorială.
(c) Numai în
consecința acțiunilor proprii care dovedesc practicarea actelor politicianiste
(interesele personale sau/și de grup) sau și agresive o grupare
partinic-ideologică poate fi sancționată, sau interzisă legal, strict în
consecință.
(d) Practicarea Artei
Politice este unica practică îndrituită just întru ocuparea unei Funcții
Publice care are rostul de a conduce armonios-echilibrat Ansamblu Neam-țară
Român!
(e) Grupările
partinice, de oricare ideologie, care acționează în contrariu cu principiile de
trăire ale Neamului Român sunt incompatibile cu Demnitatea de a dobândi Funcții
Publice în Statalitatea Română.
(f) Un drept
dobândit, conform Constituției, a Legilor și a scrutinului electoral, nu poate
fi contestat Grupărilor partinic-politice, însă Funcțiile Publice care revin
trebuie a fi distribuite cu respectarea întocmai a prevederilor constituționale
în ce privește Separația Puterilor din Statalitate.
(g) Gruparea
partinic-politică care a dobândit dreptul de a deține Funcții Publice au
dreptul și obligația ca, oricând consideră necesar să înlocuiască, conform
legilor, persoana căreia i-a distribuit Funcția Publică, din moment ce aceasta
a încălcat Constituția Română, Legile Române, precum și statutul grupării
politice a cărui membru este.
(h) Gruparea
partinic-politică având acest drept (vezi 7/f) deoarece răspunde, prin
conducerea sa, în solidar pentru încălcările de Lege/i pe care persoana numită
în funcție o comite în exercițiul funcției. Deci, conducerea Grupării în cauză,
oricând consideră necesar poate face înlocuirea, prin simpla revocare a
acesteia, însă și anunțând în prealabil în scris, dacă este cazul,
forul/superiorii persoanei de înlocuirea pe care o va face, motivând aceasta
prin dovezi certe.
(i) Oricare Grupare
partinic-politică are obligația și dreptul de a retrage un membru al său din
Funcția Publică pe care o ocupă deîndată ce aceasta a fost condamnată pentru
încălcare Constituției sau/și a Legii.
(j) În aceste adevăruri de drept Statutul T.N.Ț.
prevede fără de echivoc, și își va respecta dreptul ca să retragă din oricare
funcție publică ș/sau internă a T.N.Ț. pe oricare membru al său din momentul în
care aduce atingeri Neamului Român, Constituției, legilor ei subsidiare,
implicit încalcă statutul T.N.Ț. încrederea electorilor, și respectiv gruparea
politică T.N.Ț.. căruia îi revine de drept atât funcțiile publice precum și
cele interne acordate condiționat și vremelnic respectivei persoane, membru.
(k) Politicianismul
(interesul personal sau/și de grup) de orice factură este interzis de a aduce
ingerințe în Conducerea Treburilor Publice, fiind diametral opus Artei Politice
și factor cauzator de corupție, infracțiuni și acte de trădare a Intereselor
Naționale.
(l) T.N.Ț. consideră
că are dreptul-obligație și va practica o selecție a membrilor pe care-i
susține pentru a ocupa o Funcție cu și de responsabilitate Publică.
În acest sens
prin statutul propriu va statua, conex dreptului de a ocupa o funcție internă
sau/și Publică, riguros principiul selecțiunii membrilor săi pe care-i promovează
în Instituțiile Publice, precum și în propriul Organism de Coordonare.
§ 8) Despre Politica externă:
(a) În totalitatea
relațiilor cu alte Neamuri Suverane, respectiv cu alte Statalități ale
acestora, se va lucra strict în interesele păcii și pentru o armonios
echilibrată conviețuire între oameni și Neamuri Suverane.
(b) Oricare Act de
Politică externă va acționa strict în cadrul respectului și avantajului
reciproc, strict în cadrul considerațiilor incumbate în respectul reciproc al
Suveranității, ambelor/tuturor, părților.
(c) Oricare relație
externă care vine a presupune, sau a pretinde, cedare de Suveranitate, fie în
favoarea Neamului Român, fie în favoarea Neamului cu care Neamul Român
relaționează, este nelegitimă și caducă din principiu.
(d) Neamul Român are
dreptul legitim și suveran de a-și prezerva și apăra virtuțile de suveran,
precum și integritatea proprietăților care-i revin just și de drept.
(e) În raporturile cu
alte Neamuri Suverane Neamul Român are dreptul-obligație a relaționa în cadrul
condescendenței omenești și al respectului reciproc a dreptului de Suveran și
Proprietar. Respectând acest cadru just, de conviețuire, Neamul Român nu admite
a fi angrenat în acțiuni agresive care pot aduce atingeri unor/unui Neam
Suveran, fie și doar atingeri care afectează ambientalul natural propriu (Țara)
al unui Neam, care-i revine ca bun propriu prin dreptul de proprietar unic.
§ 9) Despre Statalitate:
(a) Statalitatea este o Angajată a Neamului
Român implicit a tuturor cetăţenilor României, în oricare
alte condiții este o structură sistemică imperativă, uzurpatoare a funcțiilor
statale, respectiv nu legitimă, infracțională sau/și dictatură.
(b) Uniunea Românilor
Național Creștini respectând Constituția României 1991, revizuită în 2003, va
acționa politic pentru a exclude toate privilegiile, precum și toate
imunitățile abuziv dobândite prin legi nu constituționale instituite de către
funcționarii publici de după 1989, respectiv de către angajații vremelnici din
cadrul Puterii Legislative.
În acest sens vom uzita de
prevederile Constituției care fără de dubiu și clar definește și ne susține
justețea demersului prin,
Titlul
II Drepturi, libertăți și Îndatoriri fundamentale
Capitolul
I Dispoziții comune
Egalitatea
în drepturi Articolul 16
(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a
autorităților publice, fără privilegii și fără discriminare.
(2)
Nimeni nu este mai presus de lege.
(c) Actuala
Constituție a României, chiar dacă indirect, prin faptul că prevede și că
Statalitatea are ca obligație permanentă și să apere interesele Neamului Român,
definește implicit și dreptul-obligație al Statalității de a recupera în
integralitate pierderile de ordin teritorial sau/și material pricinuite de
către persoane fizice, juridice, funcționarii publici, afaceriști necinstiți,
sau de către cotropitori. Obligație care-i revine Statalității și ca fiind
delegată ca reprezentantă a Neamului Suveran în toate cele care decurg din
dreptul sau/și interesul Național.
(d) Statalitatea prin
menire, scop, atribuții și îndrituiri are și obligația ca toate ministerele,
înainte cu 15 zile de predarea mandatului, să definească și să predea
următoarei Puteri Legislative și Executive un raport justificativ, explicit,
concret și public care să dovedească cheltuirea Banului Public si a altor
Bunuri Publice pe întreaga perioadă a mandatului deținut.
(e) Raport de predare
a mandatului care este obligatoriu pentru a-și justifica corecta activitate, și
care cuprinde implicit și toate costurile proprii Statalității cu funcționarea,
pe care le-a generat în sarcina Neamului Suveran, precum și cum a distribuit și
ce cheltuieli rămân ca sarcină Banului și Bunurilor Publice pe următorii ani,
pe termen mediu și de perspectivă.
(f) Puterea
Legislativă dimpreună cu Puterea Executivă au obligația de a definii un Plan de
dezvoltare a Neamului și a Țării de medie și îndelungată perspectivă.
(g) Din aceste
considerent ministerele la fiecare preluare de mandat periodic (de patru ani)
au obligația ca să execute și definească Legile Planului Metodic de
Dezvoltare a Neamului și a Țării pe toate termenele și echilibrat în
tot teritoriul României.
(h) Legile Planului
Metodic de Dezvoltare al Neamului și a Țării odată fiind definit și instituit
cu putere de Lege, de către Puterea Legislativă dimpreună cu Puterea Executivă,
toate instituțiile Statalității, și în special viitoarele
Guverne, precum și Grupările partinic-politice, au obligația de a-l respecta și
a-l duce la bună realizare, cu eventualele ajustări și îmbunătățiri
inerent/pretinse de desfășurarea/executarea Planului.
Planul fiind
definit, ca Lege, este a fi executat fără a-l rediscuta, a-l întrerupe abuziv,
respectiv nemotivat temeinic doar din considerente ideologice sau chiar
politicianist-propagandistice.
§ 10) Despre politica de interes strategic
național.
(1) Uniunea Românilor
Național Creștini constată, înțelege, prevede logic și consideră că, viitoarea
criză mondială va fi una cauzată de lipsa apei, a alimentelor în genere, a
resurselor naturale de ordin material, precum și o criză ambientală cauzată de
deteriorarea mediului.
(a) T.N.Ț.
înțelege că, fiecare din aceste lipsuri, esențiale trăirii, vor determina
convulsii primejdioase la nivelul omenirii, în viitorul apropiat.
(b) T.N.Ț.
considerând ca fiind de Ordin Politic, imperios necesar și prioritar, definirea
unor Strategii Naționale pentru prevenirea și diminuarea efectelor, care
sunt rezidente unor atare crize, și va milita și susține punerea în act a unor
factori cauzali politici care, prin legi, să asigure protejarea Viitorimii Neamului.
(2) Ca factori cauzali, de Ordin Politic strategic,
T.N.Ț. consideră just/necesar ca prin Legi Politice să se definească:
(a) Că, pentru
corecta gestionare a resurselor naturale de importanță și ordin strategic
T.N.Ț. consideră imperios necesar constituirea în cadrul Puterii Executive a
unui departament independent, ordonat strict de legi politice ferme, care să
gospodărească judicios cele ce fiind de interes strategic vor constituii
Monopolul Național;
(b) Punerea în
acord deîndată, cu interesele Neamului Român și în conformitate cu prezenta
Constituția, a unor legi de ordin strategic politic, prin care nu se admite ci
se interzice cu desăvârșire externalizarea resurselor de ape minerale și
potabile, precum și cele constituite din depozitele de resurse naturale de
oricare fel, din subsolul sau/și de pe teritoriul României;
(c) Că, în
conformitate cu prevederile Constituției teritoriile României sunt consfințite
ca fiind inalienabile fiindcă reprezentă Monopol Național pentru folosința
veșnică, respectiv numai tranzacționarea de terenuri între cetățenii români cu
domiciliul stabil în România este legală.
În consecință
externalizarea proprietăților teritoriale nu pot constitui obiectul nici unei
tranzacții cu externul, și deci atare tranzacții sunt nule de drept
absolut/constituțional și fără de echivoc nu sunt legale și vor fi reziliate
oricare tranzacții actuale care există prin încălcarea Constituției și de fapt
al Dreptului de Proprietar unic al Neamului Român;
(d) Că, din
considerente de strategie națională și din interesele Neamului Român, pe termen
mediu și îndelungat, exploatarea, producția, vânzarea, și distribuirea, de
energie electrică, de energie calorică, a apei potabile, a apei pentru
industrie și irigații, a gazelor naturale, precum și alte resurse, se
constituie în Monopol Național strict reglementat prin legi.
Legi care prevăd
și că, între producătorul acestora și consumator este interzisă admiterea unui
interpus ca distribuitor, fapt care constituie infracțiune atât în sarcina
celor doi președinți ai Puterii Legislative care emite atare legi eronate,
precum și în sarcina Primului Ministru și a Guvernului în caz că, convine la
respectarea unei atare legi nu necinstite, respectiv admiterea unui/unor
intermediari, ca simplu/i distribuitor.
(e) Că, externalizarea resurselor de ape minerale,
precum și îmbutelierea, vânzarea cu ridicata, exportul acestora este Monopol
Național și implicit numai sub supravegherea Guvernului, și
doar strict a apelor minerale care nu necesită exploatarea prin forare;
(f) Exportul cerealelor, a fructelor, a legumelor,
a produselor alimentare de primă necesitate, precum și a tuturor materiilor și
materialelor prime din categoria produselor alimentare, este Monopol Național.
Guvernul este cel
care, prin departamentul specializat (vezi al. 2)/litera (a)/§10/) are pe
teritoriul României și calitatea de unic intermediar între producător și
magazinele de desfacere cu amănuntul.
Dreptul de export
al acestora este condiționat și se va face numai dacă excede necesarul
consumului intern.
Monopol impus
atât pentru asigurarea internă a necesarului de alimente și furaje, pentru
controlul expansiunii abuzive a prețurilor, cât și pentru eliminarea speculei,
de-asemenea pentru excluderea exportului și reimportului fictiv sau/și a altor
fraude financiare, azi practicate.
(g) Că importul fructelor,
a legumelor, a oricăror produse alimentare, de băuturi cu alcool, a produselor
din tutun, a cafelei este Monopol Național, atât pentru garantarea calității
acestor produse, cât și pentru a exclude evaziunea fiscală, precum și ca venit
la consolidarea bugetului de stat.
(h) Exploatarea,
tranzacționarea și exportul de minereuri, minerale, materii și materiale prime
pentru industrii, precum și a produselor forestiere sunt strict de interes
strategic și implicit Monopol Național. Exportul în stare brută a acestora nu
este admis a constitui obiect comercial, ci numai ca/în produse finite.
(i) Păstrarea
întocmai a acestor deziderate de ordin politic strategic stă sub stricta
responsabilitate și răspundere a Puterii Legislative ca legiuitor și respectiv
a Puterii Executive care are dreptul și obligația de a apăra interesele
legitime al Neamului Român, fie și în instanță de judecată în contra unor
eventuale legi care vin în contradicție cu Legea Monopolului Național și fiind eronate/nule de facto și în contra Constituției Române,
și indiscutabil în centra intereselor/necesarului de existență veșnică a
Neamului Român.
Aceste deziderate
de ordin strategic sunt considerate și pentru o administrarea judicioasă a
acestor resurse și în a garanta necesarul intern pe termen îndelungat,
respectiv pentru Viitorimea Neamului Român.
§ 11) Despre Legi:
(a)
Considerăm Justă admiterea de ființare numai a Legilor care sunt elaborate
ca, fiind deplin subsidiare Constituției; au caracter cert de bună rânduire și
armonizare echilibrată a Ansamblului Neam-țară, precum și a legilor de
sancționare cu just măsură, argumentată, conformă și direct proporțională ca
sancțiune cu gravitatea acțiuni de atingere/prejudiciere săvârșită.
(b) Precum în apărare
oricare cetățean al României are dreptul deplin de a invoca *Prezumția de
nevinovăție* implicit și just și Puterea Judecătorească, pentru a avea dreptul
și puterea de a soluționa un caz de infracțiune, are la rândul său ca, în
interesul aplicării Justiției și respectiv pentru a institui dreptatea și interesele
legilor are dreptul de a considera în cercetare și probatoriu ca *Suspect de
comiterea infracțiuni* pe oricare cetățean al României în contra căruia
există suspiciunea susținută de mărturii sau/și dovezi explicite/concrete.
(c) O hotărâre
judecătorească care incumbă pe lângă dezdăunările reparatorii și privarea de
libertate, a făptuitorului unei atingeri/prejudiciu, poate fi pronunțată numai
în consecința unei fapte/agresiuni dovedite!
(d) Nici o sancțiune
cu privare de libertate, hotărâtă de Justiție, nu se poate stinge condiționat,
nici prin grațiere, sau amnistie, decât dacă și dezdăunarea hotărâtă de
instanța de judecată s-a stins în integralitate.
(e)
Precum oricare acțiune
criminală nu poate fi prescrisă, aidoma, nu poate fi prescrisă nici o atingere/
prejudiciu săvârșită în dauna Proprietăților aparținătoare
Neamului Român, indiferent de valoarea sau/și natura atingerii sau/și a
prejudiciului.
(f) Nici o
infracțiune comisă de unul/unii Funcționari Publici, indiferent de funcția pe
care o deține în cadrul Instituțiilor Statalității, nu se prescrie și ca și
sancționare, a atare fapte infracționale, Justiția are obligația de a considera
ca fiind fapte în/cu circumstanțe agravante și implicit nu are dreptul de a
pronunța, prin hotărâre, o sancțiune cu suspendarea executării pedepsei, și ca
fiind fapte grave care nu beneficiază de reduceri condiționate a pedepsei,
precum nici de grațiere sau amnistie.
(g) În cazul daunelor
de ordin teritorial determinate de cotropitori, sau de ordin material și
cultural cauzate de către un oarecare depozitar, care a devenit de rea
credință, Statalitatea trebuie să fie obligată și prin legi ca, prin
instituțiile sale, să procedeze de-îndată la acțiuni necesare, fie și adresate
la toate forurile internaționale, pentru a recupera în deplinătate pierderile
suferite de Neamul Român Suveran, totodată făcând cunoscut atât pe cale
diplomatică, cât și publice clar toate demersurile făcute în acest sens. (a se
vedea cazurile precum prejudiciile: cotropirea de teritorii, tezaurul din Rusia,
depozitul de aur din Anglia, averea Gojdu, și altele)
§ 12) Despre Constituție:
(a) Uniunea Românilor
Național Creștini cunoaște și se conformează prezentei Constituții
1991, respectiv 2003, precum și tuturor legilor subsidiare prezentei
Constituții !
(b) Uniunea Românilor Național Creștini
înțelege și consideră că, toate suzeranitățile, drepturile și libertățile
înscrise în prezenta Constituție sunt inviolabile, intangibile și
imprescriptibile fiind și consfințite de Voința Neamului Suveran Român,
exprimată prin Instituția Referendumului prin care s-a confirmat instituirea ei
cu putere executorie și obligă Statalitatea de a o respecta, precum pe oricare
persoană fizică, juridică sau de altă natură, din moment ce ființează pe
Teritoriile Neamului Român.
(c) În acest adevăr
nici o autoritate sau instituție a Statalității nu are legitimitatea în a aduce
atingeri sau sancțiuni, de nici un fel, Dreptului sacru la Legitimă Apărare
al Neamului Suveran Român care incumbă și dreptul legitim de a
acționa, în modul și prin mijloacele impuse, în contra oricărei agresiuni de
tip imperativ, dictatorial, cotropitor, sau de natură politicianistă venite din
interior sau/și exteriorul Teritoriilor Române.
(d) prin evidențe a observat, înțeles, apreciază
și consideră că, foarte frecvent sunt discuții care vin a interpreta în
contradictoriu înscrisele Constituției. Fie și dacă din
interese politicianiste apar aceste discuții, care sunt permanente, ele
provoacă stări de neliniște și de confuzie atât între grupările partinice
parlamentare precum și în societatea politic-civilă, și sunt datorate unor
lacune și neclarități, provenite și menținute încă de la elaborarea prezentei
Constituții.
(e) Just motivat de
cele arătate (vezi §11, litera d) Uniunea Românilor Național Creștini
consideră, ca necesar politic stringent, a se revizuii prezenta Constituție
pentru a fi eliminate toate neclaritățile survenite prin elaborarea lacunară și
nu explicită.
Erori și
discordanțe survenitele și fiindcă actuala Constituție este o compilație a unor
Constituții străine și nicidecum una conformă cu Principiile de Fundamentare
și de Trăire ale Neamului Român Suveran.
(f) Înțelegem că, o
Constituţie deplin adecvată Neamului Român este obligată a fi elaborată ca o
fidelă şi ordonată transpunere a Principiilor de Fundamentare şi Trăire ale
Neamului Suveran Român, respectiv ca fiind principii selectate, înțelese
și admise în decursul mileniilor istorice ale Străbunilor și a Românității.
Deci o *Constituție
a Neamului Român* vine nu a discuta, aceste principii istoric alese și
așezate/definite, ci doar a le înscrie ca spirit în/prin litera proprie,
fiindcă doar astfel consfințește strict Voința Neamului Român ca fiind unică
Suverană în a Decide Principiile de Trăire Proprii, pe Teritoriile Sale.
(g) Chiar fiindcă
respectăm prezenta Constituție, tocmai în cadrul constituțional admis, și
considerându-ne Oamenii Politici ai Neamului Român Suveran, ne exercităm și
dreptul de a înțelege că, oricare constituţie care nu respectă subsidiaritatea
față de Principiile Neamului Suveran Român, ci derivă din teorii
ideologic-partinice, sau este impusă precum în perioada comunistă și nu numai,
de forțe de opresiune sau/și de cotropire, este legitim
considerată de către Neamul Român Suveran ca fiind sub Nulitate Absolută ca și
Constituție, respectiv imperativă sau/și dictatorială. Adică indiscutabil fiind
fără nici un Temei Legitim și având cel mult efecte temporale, fiind totodată
obligatoriu de revizuit, sau de a fi înlocuită în integralitate.
(h) Înțelegem și
considerăm just că, Neamul Român Suveran are dreptul indiscutabil în a își
prezervă, fără de echivoc și pe Just Temei, dreptul de a defini și propria Constituție
de Drept a Neamului Român. Constituție care să fie deplin subsidiară
Principiilor Naționale, precum și având obligația de a exclude, just și cât mai
deplin, toate efectele unei constituției elaborată după teorii ideologice
aleatorii sau/și imperativ-dictatoriale care în mod opresiv și uzurpator a fost
impusă, prin constrângeri de oricare natură și proveniență.
(i) Atât ca și Oameni Politici reprezentativ
Neamului nostru, cât și ca Grupare Politică, vom participa și cu propriul
proiect incumbat în: *Constituția de Drept a Neamului Român* deîndată ce
vom dispune de facilitățile derivate din Demnitatea de a fi Grup
Politic-parlamentar.
(j) Toate prevederile
Constituției, implicit toate legile, sunt obligatoriu a fi subsidiare Principiilor
de Fundamentare și Trăire asumate de Neamul Român, care sunt conforme cu
Principiile Creștinătății.
(k) Toate ce nu sunt
permise de către Principiile de Trăire ale Neamului Român sau/și de
Principiile Creștinătății nu poate a permite Constituția și în consecință
nici Legile românești, ci sunt și ferm interzise, sancționate și condamnate de
Legi și de Justiție, în raport de gravitatea lor și de consecințele pe care le
produc.
(l) În România, toate legile, până și Constituția,
sunt accesorii-subsidiare la *Principiile de Fundamentare și Trăire ale
Neamului Român și la Creștinătate.*
*Omnem legibus, etiam Constitutione, sint accessoria ad Christianismum
et ut Gentem Principiorum, sint in Romania!*
Titlul II
PRINCIPII DE
ORDIN GENERAL ȘI PRAGMATICE
Articol 1.
Principii
de ordin general
1) Cadrul de ființare a Uniunii
(1)
Uniunea Românilor Național Creștini este o organizație politică care
ființează în cadrul condiționat de recunoașterea și respectarea întocmai a
prevederilor constituționale care înscriu, recunosc și consfințesc deplinătatea
Dreptului și a Voinței de Suveran a Neamului Român și va milita activ
pentru respectarea întocmai a acestora de către legi și statalitatea română.
(2) Uniunea Românilor
Național Creștini ascultă de Constituția României și respectă toate drepturile
constituționale ale Neamului Român, ale omului, precum ascultă și toate
cerințele firești ale cetățenilor României de alte Etnii, conlocuitori.
(a) Uniunea
Românilor Național Creștini va milita și acționa la punerea tuturor
prevederilor Constituției în deplin acord și subsidiaritate cu prevederile de
Ordin General cuprinse în TITLUL I al Constituției României, care fiind
prevederi esențiale ale Constituției sunt obligatorii tuturor prevederilor
constituționale care decurg din acestea, precum și tuturor legilor și
Statalității.
(3) Uniunea Românilor
Național Creștini va milita și acționa la punerea tuturor legilor în
subsidiaritate certă cu prevederile de ordin general consfințite în TITLUL I al Constituției României, care
sunt indiscutabile și general obligatorii atât tuturor
legilor, precum statalității și tuturor cetățenilor României.
(4)
Întreagă activitate, ca organizație politică, precum și a membrilor
săi, este dedicată, consacrată și se desfășoară numai în subordinea Intereselor
Ansamblului Român Neam-țară prin acte politice care să asigure o trăire
demnă populației României prezente și viitoare, precum și prin acte
doveditoare de respect față de Străbunii și de Valorile Neamului.
(5) Uniunea Românilor
Național Creștini ființează și acționează politic ca o comuniune unitară în
spirit, gândire și acțiuni.
(a) În acest
context definit de trăirea în comuniune, implicit de ordin politic, toți membrii
sistemului de coordonare a T.N.Ț. înțeleg și admit că, însăși chintesența
politică și respectiv a cadrului democratic, pretinde respectarea concretă a Principiului
Valorilor.
2) Pragmatica politică
(a) Uniunea Românilor
Național Creștini înțelege și consideră că, Arta Politică este practica de bună
rânduire și coordonare armonios-echilibrată pentru judicioasa ființare a
tuturor părților care sunt incumbate/ constituente ale unui întreg Ansamblu,
respectiv ale Ansamblului Român Neam-țară.
(b)
Arta Politică este partea practică a filosofiei care prin
determinarea, prin gândire logică, factorilor cauzali care definesc efecte
bine-făcătoare și respectiv prin punerea în act/faptă a acestora, realizează o
ființare/trăire armonios-echilibrată a părților și a întregului Ansamblu
Neam-țară, atât pe termen imediat, precum și pe termen îndelungat.
(c) Uniunea Românilor Național Creștini se
revendică ca fiind organizație politică cu apartenență la Principiile de
Fundamentare și de Trăire ale Neamului Român, de origine tracă.
(d)
T.N.Ț. cunoaște și respectă Principiile Creștinătății
asumate de Străbuni și de Românitate și consideră că, numai și strict aceste
principii ereditare sunt corespondente și adecvate cadrului de trăire a
Neamului Român, fiindcă decurg din cutumele căutate, găsite, înțelese și
asumate în decursul multimilenar și definite ca proprii Neamului Trac, azi
Român. Principii care sunt și rămân Legități pe care T.N.Ț. și le asumă ca
fiind Juste de Ordin Moral, Etic, Politic, precum şi conforme cu
Principiile de Existență Selectate Istoric de Neamului Român Creştin.
(e)
T.N.Ț. înțelege, consimte și consideră că, o organizație politică nu
poate lucra just și bine-făcător, întru punerea în armonie și echilibru a
părților și a întregului Ansamblu Neam-țară, cât timp prin o dogmă sau/și
ideologie lucrează doar pentru una, sau alta, din părțile Ansamblului
Neam-țară.
(f) T.N.Ț. cunoaște
că, Arta Politică lucrează prin acțiuni care au răsfrângeri bine-făcătoare de
Ansamblu, respectiv sferice și nicidecum avantajând o parte în detrimentul
alteia, sau/și al întregului Ansamblu Neam-țară.
(g) T.N.Ţ. înţelege şi admite că, Arta Politică de
fapt lucrează prin acțiuni care determină bine-faceri Ansamblului de fapt
realizează definirea unei trăiri armonios-echilibrate implicit pentru toate
părțile.
Politica
T.N.Ț. va lucra strict politic întru o trăire armonioasă și echilibrată a
întregului Ansamblu Neam-țară pentru a-i aduce bine faceri, respectiv va lucra
conform Artei Politice, și numai prin acțiuni care determină bine-faceri
Ansamblului Neam-țară, de fapt va realiza definirea unei trăiri propice
întregului Ansamblu, implicit pentru toate părțile care-l alcătuiesc.
(h)
În analize, deliberări și decizii este just, atât politic precum și
democratic, aplicarea principiului: *Oricare majoritate
politică înțelege, admite, adoptă și se conformează unui act politic de valoare
și bine-făcător părți sau/și Ansamblului Neam-țară, fie și dacă este propus,
susținut și argumentat de o singură persoană sau/și de un grup minor numeric al
comuniunii !*
(i) Toți membri
deplini ai T.N.Ț. din moment ce au convenit a participa liberi la prezenta
comuniune înțeleg, consideră și admit că oricare propunere
venită, fie și numai din partea unui membru trebuie analizată, iar din momentul
în care se constată și definește că propunerea are calitatea de factor cauzal
bine-făcător, părți sau/și întregului Ansamblu Neam-țară, este necondiționat de
apreciat, asumat, admis și susținut ca fiind un act politic valoros.
3) Scopul înființării.
(1)
T.N.Ț. este determinat de voința ca, prin propuneri, inițiative și
acțiuni politice să apere și promovează interesele Neamului Român trăitor în
România, precum și ale Românilor din întreaga lume.
(2)
T.N.Ț. va acționa politic, și explicit/public, ca fiind creată și cu
scopul de a determina cadrul economic/industrial propice revenirii acasă în
România a tuturor românilor care doresc ca să participe direct la reconstruirea
industriei și în genere a stării de trăire demnă/omenească a Neamului Român
Suveran, și implicit a întregului Popor din România.
(3)
T.N.Ț. va conlucra cu toate comunităţile româneşti din pribegie și în
scopul de a milita și ajuta comunitățile de români din pribegie pentru a-și
menţine identităţii naţională şi pentru a le asigura menținerea drepturilor
cetățenești și de a participa activ la realizarea unei Comuniunii Naționale.
(4)
În întreg, ca organizație politică statutară, și implicit prin membrii
săi, înțelege, consideră, își asumă și respectă toate principiile care curg din
întreg acest Document, implicit cele înscrise în preambul, și de fapt cuprinse
în cele două devize, Nimic fără de Dumnezeu și respectiv Totul pentru Neam și
Țară a cărui acronim T.N.Ț. îl adoptă ca fiindu-i reprezentativ în acțiunile
proprii de ordin politic.
(5) Fiind o organizație de ordin și rang
politic, consideră adecvată instituția Statalității ca formă de bună rânduire
și coordonare a Ansamblului Român Neam-țară, și în consecință consideră corect
dreptul fiecărei gândiri politice de a se constituii ca și Organizație Politică
participantă ca parte legitimă, conform Constituției și legilor, la
constituirea Statalității.
(6) Din principiu și
prin însăși motivațiile ființării structurii sistemice a Statalității aceasta
are rostul, dreptul și obligația de a servi cu buna credință și dăruire la
rânduirea și gospodărirea Ansamblului Român Neam-țară, asigurând o ființare
armonios echilibrată a părților incumbate în Ansamblu.
(a) De fapt,
logic, just și de drept structura sistemică, Statalitatea, implicit membrii
angajați în această structură, este o angajată în serviciul credincios al
Suveranului, respectiv a Neamului Român și a Poporului trăitor în România.
(b) În aceste
considerente oricare imixtiune a grupurilor politicianiste (de interes personal
sau/și de grup) în Instituțiile Statalității o considerăm ca fiind rău făcătoare
intereselor generale, ca neavenită, infracțională și de restricționat prin legi
ca să nu producă efecte dăunătoare.
(7)
În consecința înțelegerii corecte a Artei Politice, și a dezideratelor
care curg din apartenența la Creștinătate a Neamului Român, Uniunea Românilor
Național Creștini și toți membrii săi înțeleg, consideră și consimt a respecta
Principiile Creștinătății.
(a) Din și în
acest considerent Uniunea Românilor Național Creștini își asumă ființarea ca
fiind statornicită și sub deviza Nimic fără de Dumnezeu.
(8) În virtuțile principiilor de trăire în
pace și armonie între oameni trăitori în România, precum și între Neamurile
Suverane ale omenirii, vom milita și susține, fără de echivoc, conduita
însumată/definită de Respectul reciproc între oameni și Neamuri.
(9)
Uniunea Românilor Național Creștini va acționa cu fermitate politică
atât pe plan intern și extern ca, în virtutea Dreptului la Legitimă Apărare
a Neamului Român să facă toate diligențele care vor asigura recuperarea
tuturor Teritoriilor care au fost cotropite și care aparțin Proprietarului de
drept, respectiv Neamului Român Suveran.
(a) Deîndată ce va obține statutul de organizație
politică pentru a definii acest interes Național, va constituii o delegație
care are strict rolul de a pretinde direct forurile internaționale și europene
a considera just, temeinic și îndreptățit ca Neamul Român să redobândească
toate teritoriile uzurpate prin tratate, sau/și cotropite militar.
(10) Uniunea Românilor
Național Creștini va contesta și condamna în nume propriu, respectiv ca și
organizație politică, oricare atingere sau agresiune care vine vădit a leza
demnitatea unui Neam Suveran sau/și drepturile de Proprietar Legitim ale
bunurilor teritoriale, sau de alt ordin/natură.
Articolul 2.
Raportarea la Constituție și Legi
1)
Uniunea Românilor Național Creștini își conformează atât practicile
cât și opțiunile sale politice sub prevederile actualei Constituții 1991,
revizuită în 2003, precum și în respectarea tuturor legilor
definite cu subsidiaritate prezentei Constituții.
(a) Desigur că, din
motive de ordin politic și înțelegând evidența unor lacune, neclarități și
erori ale prezentei Constituții vom milita și conveni ca să participăm la
înlăturarea acestor grave neajunsuri de Ordin Constituțional venind cu propriul
Proiect de Constituție pentru a fi consultat, discutat, pentru a fi concretiză
și instituită o nouă Constituție de Drept a Neamului Român
!
2)
Uniunea Românilor Național Creștini înțelege și
consimte ca să respecte toate Legile care sunt definite ca fiind cu deplină
subsidiaritate actualei Constituții 1991/2003.
(a) Însă
înțelegem că, oricare lege care nu a fost judicios elaborată sau/și fără
subsidiaritate Constituției este în obligația decidenților politici de a le
înlocuii. T.N.Ț. înțelege și consimte a participa cu decidenții politici și în
împreună lucrare cu excelenții profesioniștii, în materia/rostul în care este
elaborată oricare Lege, care de fapt sunt și au îndrituirea de a defini Legi
Juste, cu valoare adecvată menirii lor, binefăcătoare, imparțiale și perene.
(b) Organizația
Politică T.N.Ț. se va străduii ca prin membri săi de Elită, cu valoroasă
pregătire profesională, să participe și la îmbunătățirea actualei legislații,
respectiv pentru a conlucra în realizarea unor legi necesare și binefăcătoare
Rânduirii părților și ale întregului Ansamblu Neam-țară.
3)
Uniunea Românilor Național Creștini va milita și
acționa la punerea tuturor prevederilor Constituției în deplin acord și
subsidiaritate cu prevederile de Ordin General cuprinse în TITLUL I al
Constituției României, care fiind prevederi esențiale ale Constituției sunt
obligatorii tuturor prevederilor constituționale care decurg din acestea.
4) Uniunea Românilor Național Creștini va
milita și acționa la punerea tuturor legilor în subsidiaritate certă cu
prevederile de ordin general consfințite în TITLUL I al Constituției României,
care sunt indiscutabile și general obligatorii atât tuturor legilor, precum
statalității și tuturor cetățenilor României.
Articol 3.
Practici și opțiuni Politice
1)
De principiu, sau/și constituțional just, înțelege
ca fiind binefăcător ca la Actul Politic să participe neîngrădită oricare
Organizație Politică.
(a) Indiscutabil
este bine făcătoare conlucrarea politică a tuturor factorilor politici tocmai
și pentru a-și aduce propriul efort, intelectual și practic, în realizarea unei
confortabile și drepte trăiri, precum și a unui cadru propice trăirii părților
și a întregului Ansamblu Neam-țară, în funcție de o rânduire și gospodărire
judicioasă și de îndelungată perspectivă a Proprietăților Naționale, și
respectiv considerându-se necesarul natural trăirii Viitorimii.
2)
Uniunea Românilor Național Creștini prin
principiile gândite, înțelese, asumate și prin rostul constituirii sale, ca Organizație
Politică, va milita și acționa strict conform Artei Politice
care-i impune în mod imperativ a lucra în Serviciul Credincios
al Neamului Român pentru a-i consolida Suveranitatea, precum a-i apăra cu
fermitate toate drepturile de Proprietar deplin asupra tuturor Proprietăților
care-i revin de drept Divin sau/și conform cu efortul depus de Românitate și de
Poporul din România.
3) Uniunea Românilor Național Creștini atât
în ce privește practicile, precum și opțiunile sale politice, va fi îndrumată
de Principiile de Fundamentare și de Trăire ale Neamului
Român, care au fost gândite, înțelese, selectate și asumate
de către Străbunii noștri Traci și de Românitate în genere, în decursul istoric
multimilenar a Neamului Trac, azi Român.
4)
Uniunea Românilor Național Creștini înțelege și
convine cu Declarațiile Internaționale și în cele ce privește Inalienabilul
Drept al tuturor Neamurilor Suverane la auto-determinare, propășire și
auto-apărare a suveranității și integrității proprii.
(a) În cadrul acestor Declarații
Internaționale înțelegem, considerăm ca fiind just, prin necesar, înserarea în
Constituție și a Dreptului la Legitimă Apărarea a Neamului Român,
ca fiind un drept indiscutabil și necesar în contra oricăror imixtiuni
sau/și agresiuni, fie interne/dictatoriale sau/și externe de oricare natură, ca
fiind drept lucrător strict în consecința unei evidente agresiuni.
5)
înțelege,
admite și cunoaște că, Arta Politică este și o parte practică a Filosofiei,
precum implicit, și arta de bună rânduire și coordonare armonios-echilibrată a
tuturor părților care dimpreună alcătuiesc Ansamblul Neam-țară.
(a) T.N.Ț. respectă și înțelege că,
oricare Gândire Politică are deplin dreptul de a participa, prin
dezbateri/dialog constructiv și cu bună înțelegere, la căutarea și definirea
Factorilor Cauzali care puși în lucrare/acțiune practică vor determina efectele
dorite și binefăcătoare realizării unor proiecte de imediată sau/și de
îndelungată perspectivă, respectiv pentru Viitorime.
(b) În chiar aceste înțelegeri Uniunea
Românilor Național Creștini consideră corect și justificat ca, să ființeze ca o
Grupare Politică la care să aibă dreptul de a participa, ca membrii, atât
persoane fizice, precum și oricare altă Grupare Politică, care înțelegând rostul
Artei Politice și fiind de acord ca să respecte conținutul prezentelor înscrise
doresc ca să adere prin înțelegere.
6)
Nicidecum T.N.Ț. nu va face alianțe cu grupări cu
caracter politicianist, fiindcă grupările care practică politicianismul au de
regulă interesele personale sau/și de grup (fie el partinic sau/și de altă
sorginte) și implicit practică oricare mijloace necinstite de parvenire și
înavuțire în contra Intereselor Ansamblului Neam-țară și în opoziție cu Arta
Politică, chiar diametral opus acestora.
7)
T.N.Ț. va devoala și va face cunoscut larg public
oricare acțiune frauduloasă, individuală sau/și a oricărui grup politicianist,
deoarece toate practicile politicianiste aduc atingeri Intereselor Naționale
și, în genere, sunt practici de natură infracțională.
Grupările
politicianiste frecvent recurg la practici precum sunt: feudalismul, sinecura,
nepotismul, angajările fictive, corupția, delapidare, spolierea banului sau și
a bunurilor publice, actele de trădare și alte fapte nu legale care vin în
contrar cu Constituția și Legile.
(a) Nici un membru al T.N.Ț. nu va fi
apelant, sau beneficiar al vreunei imunități și își va da deîndată demisia, din
toate funcțiile pe care le deține, în momentul în care o instituție din
subordinea Puterii Judecătorești îl va prezuma, în baza unor dovezi certe, ca
fiind pasibil de săvârșirea unei infracțiuni.
8) Conformându-se Constituției României, va milita acționa și pretinde
Puterii Legislative ca, să elaboreze și definească deîndată o Lege de
condamnare a atrocităților comise de membri și acoliții structurilor partidului
comunist, lege care să interzică definitiv propagarea acestei ideologii
dictatorial-criminale în Teritoriile Neamului Român.
(a) Lege care să
oblige Statalitatea în genere și Puterea Judecătorească explicit a cerceta,
judeca și condamna cu maximă celeritate atrocitățile majore comise sub
dictatura comunistă din România.
(b) Fiind deplin
cunoscut că, esența Idealurilor Revoluției din 17-22/h2, Decembrie 1989 au fost
eradicarea definitivă a dictaturii comuniste, pretindem această lege ca fiind
obligatorie a fi definită în virtutea prevederi Constituției care explicit
definește la
TITLUL
I, Principii generale,
ARTICOLUL
1.
(3)
România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii
umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul
tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din
decembrie 1989, şi sunt garantate.
(c) Considerând
deplin just motivate, de teroarea comunistă, cele înscrise în *Punctul 8,
din Proclamația de la Timișoara* ca fiind prevăzute și
constituțional în Art.1. paragraf 3).
(d)
Constituțional este și ca, în cadrul legii de judecare și condamnare a
dictaturii comuniste, să se înscrie explicit în un articol: *Nici o
persoană de sorginte comunistă, sau care a servit direct la
comiterea atrocităților ca și complice și sub formare partidului comunist nu
are dreptul de a face parte din Statalitatea post revoluționară, precum și că
tuturor persoanelor aflate în această situație să li se retragă oricare
funcție, grad sau/și demnitate publică.*
(e) Definirea prin Constituția României
existența atrocităților, a crimelor și a genocidului comis de către ideologia
marxist-comunistă și condamnarea, prin lege excepțională, a structurilor și a
tuturor membrilor care au dirijat și propagat, această ideologie, pe întreg
teritoriul aparținător România definit prin Actul de Unire din 1918.
Considerarea atrocităților și a genocidului din România, comise sub ideologia
marxist-comunistă, precum Neamul Iudeu consideră și condamnă Holocaustul și pe
cei care l-au dirijat.
➢
NOTE, pentru definirea numerotației:
•
Articolul (sau Art.) = ordonat prin o
cifră urmată de punct (de ex.) Articolul 1. și așa în continuare;
•
§ = paragraf
•
Paragrafele Articolelor = notate prin
1), 2), 3) și așa mai departe;
•
Aliniat = (1), (2), (3) și așa mai departe;
•
Litera= (a), (b), (c) și așa mai departe;
•
Literă majusculă= (A), (B) și așa mai departe.
•
Textele colorate în albastru sunt citate din Constituția Română.
TITLUL III
STATUTUL PROPRIU
ZIS.
Uniunea Românilor
Național Creștini
Statuată sub
devizele:
Nimic fără
Dumnezeu !!
Totul pentru Neam
şi Ţară !!
Abrevierea,
T.N.Ț.
(acronim la
sintagma: Totul pentru Neam și Țară)
CAPITOLUL I
AL
STATUTULUI
PROPRIU ZIS
Articolul 4.
Caracterul organizației
1) Uniunea Românilor
Național Creștini este o Organizație Politică, care cunoaște, respectă și se
conformează Constituției și legilor ei subsidiar legiferate și se conformează
și la legea partidelor politice.
2) Organizația
politică T.N.Ț. înțelege, consideră, consimte și convine și cu prevederile
constituționale care acordă tuturor Grupărilor Politice dreptul de a ființa și
de a participa direct și activ la realizarea Actului Politic.
3)
Uniunea Românilor Național Creștini cunoaște,
înțelege și se conformează și la Legea partidelor politice, respectiv Legea Nr.
14 din 9 ianuarie 2003, republicată, cu textul actualizat prin Legea nr.
114/2015 privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.
14/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 346 din 20.05.2015 (M. Of. nr.
346/2015) adoptată și de Autoritatea Electorală Permanentă în data de
25.05.2015.
4)
Ființarea, conduita și actele politice sunt,
sintetic/concis și sumar definite prin întreg prezentul înscris, acesta fiind
cadrul de statuare al caracterului, al spiritului de ființare și al acțiunilor
Organizației Politice T.N.Ț. cunoscut și asumat și de membrilor săi.
(a) Nimic din
conținutul integral al prezentului Document de Constituire nu poate fi
modificat, deoarece fiecare titlu, capitol, articol, paragraf și literă a
prezentului constituie parte din Spiritul Organizației
Politice așa cum a fost gândit, elaborat, înscris în prezentul document și
definit prin aprobarea/semnare de către membrii fondatori.
(b)
Membrii
Fondatori, ai T.N.Ț. au gândit, înțeles și considerat just ca, în întregirea
prezentului document să existe o addendă în care să fie inserată oricare
gândire necesară pentru îmbunătățire propusă, după ce aceasta a fost analizată,
considerată a fi conformă cu cele înscrise în prezentul document și admisă de
către toți prezenții, și este obligatorie pentru toți viitorii membrii, precum
este pentru toţi actualii şi viitorii membrii ai Consiliului Superior de Coordonare
al T.N.Ț.
(c) Membrilor
Consiliului Superior de Coordonare le revine obligația de a face deîndată toate
diligențele legal pretinse în acest sens, precum și de a înștiința în scris,
cele înscrise în addendă ca parte statutară, toate filialele T.N.Ț. precum și a
face publică adăugirea decisă și validată.
5)
Ca Organizația Politică, prin membrii săi, se
angajează a fi în Serviciul Credincios al Neamului Român și
să servească interesele întregului Ansamblu Neam-țară, implicit să se
delimiteze clar și cu fermitate de oricare practici politicianiste,
precum și de toate influențele grupărilor politicianiste sau/și de complicitate
cu acestea.
6)
Precum prevede și Constituția, T.N.Ț. înțelege și
consimte că, oricare organizație politicianistă, respectiv care practică politicianismul,
este în contrar cu Interesele Ansamblului Neam-țară și nu are legitimitatea de
a fi parte decizională în Actele Politice deoarece politicianismul acționează
în contra intereselor Actului Politic, precum și a legilor constituționale.
(a) Organizația
Politică T.N.Ț cunoaște că, politicianismul este de fapt o practică orientată
spre realizarea unor anumite interese personale, de grup
sau/și de partid care, practică, este diametral opusă Artei Politice și se
bazează pe practici imorale, demagogice, infracționale, injuste și
dictatoriale.
Articolul 5.
Simboluri reprezentative și de
identificare
1) Denumirea: Uniunea Românilor Național Creștini.
2)
Numele întreg, va fi folosit în toate înscrisele personale, de-asemenea în toate
proiectele, atitudinile, declarațiile, conferințele, precum și în alte
acțiuni/demersuri politice în care se implică se va uzita explicit denumirea
integrală, și după caz, folosindu-se și alte simboluri reprezentative.
3)
Inițiala proprie de identificare
este definită de acronimul devizei Totul pentru Neam și Țară,
respectiv T.N.Ț.
4)
Antetul, ca antet al tuturor documentelor proprii,
indiferent de destinația și rostul acestora, se va înscrie clar
următoarele:
(a) În partea stângă a documentului vor
fi înscrise:
Uniunea Românilor
Național Creștini Organizație Politică sub deviza:
Nimic fără de
Dumnezeu !!
Totul pentru Neam
și Țară !!
Inițiala proprie T.N.Ț.
numărul filialei și adresele de contact.
(b)
În partea dreaptă a documentului va fi inserat blazonul, fie în alb și
negru, fie color în funcție de importanța documentului.
5) Blazonul, respectiv
însemnul electoral, sunt cele atașate în anexa prezentei.
6)
Stindardul:
(a) Confecționat din
pânză de mătase de culoare Verde de primăvară #00FE7E, având pe trei laturi
franjuri din mătase, nu și către lance.
(b)
Pe drapel este
inserat blazonul, în centru pe ambele părți.
(c) Lancea drapelului
este confecționată din lemn, având culoarea Albastru celest #26C4EC.
(d) Vârful lănci
drapelului are terminația plată turnată din metal având pe ambele fețe sigla, precum
și numărul de ordine al filialei de județ, și respectiv al filialei din
diaspora.
(e) Dimensiunile drapelului sunt în funcție
de scopul și ocazia în care este folosit.
7)
Imnul:
(a) Uniunea Românilor Național Creștini va
avea propriul Imn.
(b) Consiliului Superior
de Coordonare al T.N.Ț. în prima sa reuniune va defini atât textul precum și
linia melodică a Imnului propriu.
(c) Oricare Membru
competent al T.N.Ț. are dreptul de a venii cu propunere a textului sau/și a
liniei melodice, prin intermediul Membrilor Fondatori ai filialei din care este
parte.
8)
Carnetul de membru:
(a) Carnetul de
membru pe copertă va avea blazonul T.N.Ț. având pe verso inserate numărul
filialei, numărul carnetului precum și poza și numele și
pronumele persoanei în drept a-l deține.
(b) Carnetul de
membru, precum și insigna, pe care de drept le vor purta numai membrii deplini,
acestea constituind dovada concretă a calității de membru al T.N.Ț. ele
validându-se ca și asociate, respectiv reciproc.
(c) Carnetul
dimpreună cu insigna T.N.Ț. sunt strict pentru legitimare de uz intern, și vor
fi prezentate în oricare situație care pretinde dovedirea calității de membru
deplin, precum sunt consfătuirile și alte acțiunile politice.
(d) Oricare membru
deplin al T.N.Ț. care pretinde altui membru deplin, pe care nu îl cunoaște, îl
va ruga ca să facă dovada calității sale, în prealabil va prezenta însuși
carnetul și respectiv insigna proprie, pentru susține temeinicia rugăminții
sale.
(e) În alte condiții
decât cele prevăzute în paragraful prezent nici un membru al T.N.Ț nu are
obligația și nici dreptul de a se legitima făcând uz de carnetul/insigna de
membru.
9)
Insigna:
(a) Insigna are formă
identică cu sigla T.N.Ț. având pe verso inserate numărul filialei, precum și
numărul corespondent cu al carnetului de membru al purtătorului.
(b) Mărimea insignei
va fi definită de meseriașul care va executa insignele după ce
prototipul/modelul va fi admis fie de către Membri Fondatori ai T.N.Ț. sau de
Consiliului Superior de Coordonare în prima sa reuniune.
10)
Ștampila are un contur de formă pătrată care încadrează
sigla.
(a) Toate
filialele au aceiași ștampilă, însă fiecare conține și numărul de ordine al
filialei respective.
11) Sediile și respectiv filialele T.N.Ț.
(a) Sediul central va
fi definit de către Consiliul Superior de Coordonare, în prima sa consfătuire,
în o localitate situată în centrul României pentru a echilibra costurile și
eforturile inerente cu deplasarea participanților la diferitele consfătuiri.
(b) Uniunea Românilor
Național Creștini înțelege și admite principiul că, pentru a purcede la
constituirea unei filiale sunt necesari trei membri acreditați, conform
prezentului document și al statutului, de către Membrii Fondatori ai T.N.Ț.
(c) Conform
prevederilor Statutului T.N.Ț. pe lângă Sediul Central, fiecare Filială
Statutară, din România sau Diaspora, va avea propriul sediu.
(d) În cadrul unei Filiale, indiferent de rangul
acesteia, pot obține calitatea de membru deplin numai persoanele care au
domiciliu în locația (în orașul, sectorul, comuna, etc.) unde are sediul
filiala respectivă.
(e) De principiu
oricare cetățean al României care dorește să devină membru al T.N.Ț are dreptul
a decide liber să adere fie la o filială unde are domiciliul permanent, fie/sau
la o filială unde deține domiciliul temporal, conformându-se și respectând
prevederile prezentului Document de Constituire și implicit prevederile
Statutului T.N.Ț.
12)
Registrul de evidență a membrilor.
(a) Toate
filialele T.N.Ț. vor deține și conduce un registru unic în care vor fi înscriși
toți membri în ordinea de înscriere a acestora și cu data înscrierii, precum și
eventualele demisii.
(b) Ca anexa
registrului unic se vor păstra toate cererile de înscriere ale membrilor,
precum și actul de înștiințare de demisie a fostului membru, sau dacă este
cazul hotărârea de demitere a unui membru.
(c) Toate filialele vor transmite, forului
superior, lunar situația la zi, cu datele complete/aferente, cu primirea de noi
membri, sau după caz cu cei care s-au retras voluntar, sau au fost demiși,
pentru a se conduce cu exactitate în registrul central aceste date.
(d) Atât registrele
filialelor precum și întocmirea la zi a acestora revine secretarilor de
filiale, fie Membrilor Fondatori în cazul când filiala încă nu are și secretar
propriu.
13)
Presa:
(a) Uniunea va deține și va declara, recunoaște și
își va asuma public cu onestitate care societate de presă îi aparține.
(b) Oricare secțiune
proprie de presă nu va recurge la ocultarea adevărului apartenenței sale și va
defini explicit că, funcționează sub egidă, respectând principiile definite de Uniunea
Românilor Național Creștini, pentru a exclude oricare dilemă/dubiu.
(c) Presa
aparținătoare la Uniunea Românilor Național Creștini va avea ca obiective
principale: Promovarea culturii naționale, a tradițiilor și a principiilor
național-creștine; Oferirea de cunoașteri, documentare și informații de cultură
generală pentru emanciparea populației; Educare civică și politică a
populației; Promovarea și etalarea a elitelor naționale și ale omenirii;
Informarea și explicarea factorilor cauzali, de ordin politic, care determină
efecte bine-făcătoare Stării Neamului, sau dimpotrivă.
14)
Casa de editură:
(a) Uniunea Românilor
Național Creștini va deține o casă de editură pentru tipărirea lucrărilor de
știință, cultură și literatură ale elitelor și spiritualității naționale pentru
a le răspândii și promova, dar și pentru tipărirea celor necesare propriului
uz.
(b) Uniunea Românilor
Național Creștini din veniturile nete realizate, de Casa de Editură, va
sprijinii și promova noile talentele ale artei și literaturii naționale.
15) Regulamentul de folosire a
Simbolurilor
(a) În prima Reuniune
de Consfătuire a Consiliul Superior de Coordonare al T.N.Ț. va fi definit și
regulamentul de folosire ale Simbolurilor proprii.
(b) În regulamentul
de folosire al Simbolurilor și al Însemnelor se va introduce necondiționat
prevederile Art. 5. paragraf 15) litera (c) și (d)
(c) Modificarea în
parte, sau schimbarea, propriilor Simboluri sau/și a însemnelor revine de drept
Membrilor Fondatori sau/și înfăptuită prin decizie acestora numai dacă există
motive fortuite de prevederile unei Constituții a României. După caz, poate fi
pusă în discuția Consiliului Superior de Coordonare după constituirea acestuia.
(d) Este interzis cu
desăvârșire purtarea vizibilă a oricărui Simbol sau Însemn reprezentativ al T.N.Ț.
în restaurante sau oricare local public unde se servește alcool.
(e) Încălcarea
repetată a prevederii de la Articolul 5. 15)/(c) se sancționează cu suspendarea
demnității de membru al T.N.Ț. sau după gravitate cu pierderea acestei
demnități, indiferent de funcția sau/și calitatea pe care o deține membrul, fie
acesta și membru al Consiliului Superior de Coordonare.
16) Registre de
evidență contabilă a intrărilor și ieșirilor de sume pecuniare, a fiecărei filială,
înseriat și cu parafa filialei respective, și conex chitanțierele doveditoare a
încasărilor.
17) Registre de
evidență contabilă al intrărilor și ieșirilor de bunuri materiale, a fiecărei filială,
înseriat și cu parafa filialei respective, și conexe listele cu bunurile
materiale intrate și ieșite/folosite.
CAPITOLUL II
STRUCTURAREA
SISTEMICĂ
Articolul 6.
Principii
de structurare
1) Uniunea Românilor
Național Creștini înțelege necesarul, util de ordin politic, de consacrare a
ierarhiei valorilor și îl adoptă.
2)
pentru o
judicioasă și valoroasă structurare, va face uz întotdeauna la principiul
conform cu criteriul selecțiunii valorice și a definirii/consacrării membrilor
săi, în oricare funcție internă sau/și publică, conform cu criteriile
eligibilității certe.
3)
Uniunea Românilor Național Creștini înțelege și
respectă rangul și demnitatea, de Organizație Politică, asumate și va
valorifica potențialul membrilor săi în conformitate cu capacitățile evidente
ale fiecărui membrului propriu pe care îl va promova în o funcție internă
sau/și publică.
(a) Uniunea
Românilor Național Creștini înțelege că, îi revine ca și obligație permanentă
de a educa/instrui și forma Oameni Politici, demni, cu/de caracter integru și
altruist, precum și care înțeleg benevol a își asuma numai funcții de/cu
responsabilitate politică, conforme cu propriile capacități și priceperi.
(b) Uniunea Românilor
Național Creștini va explica tuturor membrilor săi că, *Omul Politic are
dreptul-datorie, față de Neam și de oameni, să își asume numai locul
ierarhic și responsabilitățile pe care le va împlini cu dăruirea și priceperea
pretinsă de locul și responsabilitatea asumată, fiind conștient că, o eroare de ordin politic aduce grave atingeri atât
milioanelor de oameni, precum și Neamului și întregului Ansamblu Neam-țară în
genere.
4) Uniunea Românilor Național Creștini înțelege,
apreciază și considerarea că:
(a) Dezideratul
unei Organizații Politice este realizarea unui cadru de trăire armonios și
echilibrat al Ansamblului Neam-țară.
(b) Pentru realizarea
tuturor dezideratelor de Ordin Politic, este necesar punerea în comuniune de
trăire sufletească a tuturor membrilor care înțeleg, doresc și consimt a
participa activ și fără de precupețire la realizarea unei stări de trăire
conformă cu calitatea de om și Neam suveran, liber și demn.
(c) Primordială responsabilitate și chiar dreptul-obligație
de Ordin Politic al tuturor Membrilor Coordonatori de Organizație Politică este
îndrumarea, educarea, instruirea și formarea unor oameni cu caracter integru,
demn și conștienți de îndatorirea de a se implica activ la viața politică a
Neamului lor.
(d) De fapt, prin menire și scopul de Ordin
Politic, Uniunea Românilor Național Creștini consideră că-și face
dreptul-obligație care-i revine față de Neam și Țară, chiar dacă înțelege și
admite că, odată formați, conaționalii lor pot adera la alt Grup Politic și
chiar să devină formatori de oameni valoroși politic.
Articolul 7.
Compunerea Corpului de Membrii ai T.N.Ț
1) Membrii care dețin calități și drepturi
viajere:
(1) Membri Fondatori ai T.N.Ț.
(2) Membri de Onoare ai T.N.Ț.
(3) Membrii Fondatori de filială din Diaspora;
(4) Membri Fondatori de filială Județeană;
(5) Membri Fondatori a filialei Municipiului București;
(6) Membri Fondatori de filială de sector din București;
(7) Membri Fondatori de filială orășenească;
(8) Membri Fondatori de filială de cartier;
(9) Membri Fondatori de filială comunală, sau circumscripție.
Notă expres: pierderea acestor calități și
drepturi survine fie prin declinarea benevolă, fie din momentul în care
prevederile Statutului impun retragere/pierderea calității de membru deplin
T.N.Ț.
2) Membrii de Bază:
(1) Toți membri înscriși în filialele T.N.Ț.
conform Statutului.
3) Membri cu adeziune tacită:
(1) Prietenii T.N.Ț.
(2) Susținătorii T.N.Ț.
4) Membri din Școala de Formare și Educare;
(1)
Membri Onorifici ai T.N.Ț. au
și calitatea de îndrumători, învățători, educatori, instructori, altele.
(2) Membri Profesori
și Dascăli au și calitatea de îndrumători, educatori, altele.
(3) Membri Cursanți.
(membrii cursanți pot fi toți cetățenii Românei doritorii, însă tineri sub 18
ani strict cu acordul scris/olograf al părinților.
5)
Notă explicativă în ce privește Membri Fondatori
și funcțiile lor.
(a)
Toți membri Fondatori dețin această calitate, precum și funcțiile
conexe acestei calități, viager, după care funcțiile deținute de membrii
fondatori devin eligibile oricărui membru din filiala respectivă.
(b)
Statutul prevede dreptul de
delegare a funcțiilor de către fiecare Membru Fondator, însă strict a funcției
care-i revine, delegare care se stinge în momentul trecerii din această trăire
a Membrului Fondator respectiv.
(c) Membru fondator Delegat își păstrează
funcțiile delegate până la proxima alegere internă, când funcțiile deținute
devin eligibile oricărui membru T.N.Ț. din filiala respectivă, sau după caz
pentru forurile superioare ale T.N.Ț.
(d) Delegarea poate
fi: fie una de reprezentare și respectiv temporală; fie cu puterea unui legat.
(e)
În cazul unui legat acesta se acreditează și de către coordonatorii
respectivei filiale și se consemnează în registrul acesteia și este semnată de
cel care îl face.
Articolul 8.
Ierarhia
conform responsabilităților
1) Membrii cu drepturi depline:
(1)
Fondatorii ai T.N.Ț. (având atribuții statutare viajere)
(2)
Membri de Onoare ai T.N.Ț. (îndrumători, consilieri și toți Membrii
Fondatori, fiecare în filiala pe care o au înființat);
(3) Membrii fondatori Delegați, conform
Statutului;
(4) Fondatorii filialelor directoare (pe
țară) din Diaspora (membri directori);
(5) Fondatorii filialei București (membri
directori);
(6) Fondatorii de filiale Județene (membri
directori);
(7) Fondatorii filialelor de sector din
București (membri directori);
(8) Fondatorii de filiale orășenești (membri
subdirectori);
(9)
Fondatorii de filiale de cartier din București (membrii subdirectori);
(10) Fondatori de
filială comunală, (ordonatori);
(11) Fondatorii circumscripții din filiale
(ordonatori);
(12) Fondatorii de
grup care aderă la o filială după ce au atins numărul maxim de 20(douăzeci) de
membri (ordonatori);
(13) Membri din Corpul Secretariatelor;
(14) Membri Comisiilor
cu atribuții concret determinate, precizate;
(15) Comisia de Onoare
și Arbitraj (numai una centrală)
(16) Membri din Corpul Comunicatorilor;
(17) Membri de Bază, înscriși în o filială a T.N.Ț.
2) Membrii fără drept de vot intern:
(1) Membrii Onorifici ai T.N.Ț.
(2) Prietenii T.N.Ț.
(3) Simpatizanții T.N.Ț.
(4) Cursanți
Școlilor de Formare și Educare, alții decât cei ce au calitatea de membri
deplini însă frecventează cursurile.
Articolul 9.
Structurarea sistemică a T.N.Ț
1) Uniunea Românilor Național Creștini se
ordonează în:
(1) Corpul Membrilor Fondatori ai T.N.Ț.
(2) Filiala Centrală (Coordonatoare de rang
General);
(3) Filiale Județene, Directorate cu minim
1.000(unamie) membri pentru a fi statutară;
(4) Filiala municipiului București
(Directorat);
(5) Filiale sectoarelor din București;
(Directorate);
(6) Filialele Directoare a Diasporei,
respectiv una pentru o țară;
(7) Filialele Orășenești din Diaspora
(Sub-directorate);
(8) Filiale Orășenești (Sub-directorate);
(9) Filialele de Cartier din București
(Sub-directorate);
(10) Filialele de Cartier orășenești/municipii
(Ordonatoare);
(11) Filiale Comunale și unde este
cazul de circumscripție (Ordonatoare).
Mențiuni expres.
(a)
Filialele
Directoare devin deplin statutare când au peste 1.000 (unamie) membrii.
(b) Filialele
Sub-directoare devin deplin statutare când au peste 500 (cincisute) membrii.
(c) Filialele
Ordonatoare devin deplin statutare când au peste 100(unasută) membrii.
(d) În Județul Ilfov
T.N.Ț. se va fi rânduit precum în oricare județ și aparte de Filialele din
municipiul București, respectiv având o Filială Directoare cu sediul în
București și Filiale Directoare, sub-directoare și Ordonatoare proprii.
(e) Oricare filială a
T.N.Ț. indiferent de rangul său, are libertatea de a se structura pe grupuri de
maxim 20 membrii, care au un ordonator de grup, ordonatori care se subordonează
și conlucrează cu coordonatorii filialei sub-directoare în care sunt parte.
2) T.N.Ț. se rânduiește, coordonează și se
îndrumă prin:
(1) Consiliului Superior de Coordonare
(Senatul T.N.Ț.)
(2) Consiliului General de Coordonare (Deputăția T.N.Ț.)
(3) Corpul Superior (Coordonatorii Superiori ai T.N.Ț.)
(4) Corpul Directoratelor teritoriale;
(5) Corpul Sub-directoratelor;
(6) Corpul Ordonatorilor;
(7) Corpul Comisiilor, cu atribuții determinate /precizate;
(8) Comisia de Onoare, Arbitraj și Litigiu (una centrală)
(9) Corpul Secretariatelor;
(10) Corpul Comunicatorilor;
(11) Corpul Membrilor de Onoare;
(12) Corpul Membrilor Onorifici;
(13) Corpul Profesoral al Școlilor de Formare
și Educare;
(14) Corpul
Simpatizanților, Prieteni ai T.N.Ț. cu adeziune tacită.
3) Realizarea structurală a
reprezentativității.
(1) Pentru a se realiza reprezentativitatea în
teritoriul restrâns, susținerea intereselor de ordin local, precum și din
interesul de a fi promovați membri cu/de valoare politică și profesională se
procedează după cum urmează:
(a) Directoratul municipiului București va conține
în corpul coordonator și câte un membru ales din/de către membri fiecărui
sector al Bucureștiului;
(b) Fiecare
Directorat de sector din București va conține, în corpul coordonator și câte un
membru ales din/de către membri fiecărui cartier al său;
(c) Fiecare
Directorat din Diaspora va conține în corpul coordonator câte un membru ales
din/de către membri fiecărei sub directorat din țara respectivă;
(d) Fiecare
Directorat de județ va conține în corpul coordonator câte un membru ales dintre
și de către membri fiecărui sub-directorat din acel județ.
(2) Soluționarea
și respectiv punerea în act, a oricărei propuneri justificate de ordin politic
local, este o sarcină obligatorie fie pentru Directorate, fie pentru
Sub-directorate, după caz, respectiv de către Directoratul, sau
Sub-directoratul, către care propunerea de ordin politic local s-a depus în
scris.
(a) Directoratul,
sau Sub-directoratul, va analiza și soluționa toate propunerile de interes
politic local înaintate lor în scris. Acestora le revine obligația de a
soluționa cu celeritate propunerile pentru a fi discutate și în cazul că au
utilitate de ordin politic local sau/și național vor fi adoptate, în acest sens
vor admite necondiționat ca propunerea să fie susținută direct de un membru
delegat al filialei petente.
4) Statutul ierarhic al Filialelor
(1) Ordonarea ierarhică a filialelor.
(a) Corpul Superior, Coordonatorii Superiori ai T.N.Ț.
și fiind Coordonatorul de rang General, respectiv superior tuturor filialelor
aparținătoare T.N.Ț. și coordonată de către Membri Corpului Superior, format
din nouă membri desemnați/aleși cu rang de Coordonatori Superiori și toți
Membri Fondatori ai Organizației Politice T.N.Ț.
(b) Filialele Directoare, coordonată fiecare de
către Directorii proprii, respectiv de 7(șapte) membri desemnați/aleși, dintre
care Membri Fondatori ai respectivei Filiale /Directorat;
(c) Filialele
Sub-directoare, Sub-directoratele, coordonată fiecare de Subdirectorii proprii,
respectiv de 5(cinci) membri desemnați/aleși, dintre care
Membri Fondatori ai respectivei Filiale/Sub-directorat;
(d) Filiale de
Cartier, Ordonatoare, din București, sunt ordonate fiecare de ordonatorii
proprii, respectiv de 3(trei) membri desemnați/aleși, dintre care Membri
Fondatori ai respectivei filiale.
(e) Filialele de
Cartiere orășenești ordonată fiecare de ordonatorii proprii, respectiv de
3(trei) membri desemnați/aleși, dintre care Membri Fondatori ai respectivei
Filiale de Cartier;
(f) Filialele Comunale (conexe la un Directorat)
sunt ordonate fiecare de ordonatorii proprii, respectiv de 3(trei) membri
desemnați/aleși, dintre care Membri Fondatori ai respectivei Filiale
Ordonatoare;
(g) Filialele de
Circumscripții (conexe la o filială de cartier) ordonată fiecare de ordonatorii
proprii, respectiv de 3(trei) membri desemnați/aleși, dintre care Membri
Fondatori ai respectivei Filiale de circumscripție;
(h) Grupurile din
filiale, fiecare grup este ordonat de un membrul ordonator care l-a înființat
cu scopul și obligații explicite, respectiv de a adera la filial din care
membrul ordonator este parte, după ce a atins numărul maxim de douăzeci de membri,
iar ordonatorul poate alcătuii un nou grup.
5) Subordonarea, respectiv autonomia
Filialelor.
(1) Subordonarea ierarhică.
(a) În întreg implicit toate filialele,
structurile și respectiv membri deplini ai Uniunii, se subordonează întocmai
prevederilor prezentului Document de Constituire și ale Statutului înscris în
Document.
(b) Filiala Centrală, chiar/tocmai
fiind Coordonatoare de rang General, se subordonează prezentului Document de
Constituire precum și deciziilor Consiliului Superior de Coordonare și respectiv
ale Consiliului General de Coordonare.
(c) Toate Filialele
Directoare se subordonează, ierarhic, Filialei Centrale care are statura de
Coordonatoare de rang General.
(d) Toate Filialele
Sub-directoare, din cadrul aceleiași Filiale Directoare/Directorat, ierarhic, se
subordonează Filiale Directoare respective, acestea fiindu-le de rang superior
lor.
(e) Filiale de
Cartier, din București, se subordonează ierarhic, la Filială de Sector,
respectiv la Filialei Sub-directoare din raza sectorului respectiv.
(f) Filialele de Cartiere orășenești se
subordonează, ierarhic, fiecare la Filială orășenească, respectiv la Filialei
Sub-directoare din raza (municipiului/orașului) respectivă.
(g) Fiecare Filială
Comunală, Ordonatoare, se subordonează Filialei Directoare de județ, respectiv
Filialei Directoare din județul pe a cărui teritoriu sunt.
(h) Fiecare Grup se
subordonează la filiala din cadrul căreia a fost desemnați membri ordonatori
pentru a constitui un grup.
(2) Autonomia Filialelor.
(a) Toate Filialele,
indiferent de rangul lor, au autonome în ceia ce privește: ordonarea internă;
dreptul de a propune și organiza acțiuni politice proprii; gospodărirea
resurselor materiale și financiare proprii, cu obligația de a respecta deplin
prevederile statutare în aceste direcții.
(b) Toate Filialele, au dreptul de a propune
acțiuni politice de interes general, pe care le vor înainta către forurile lor
ierarhic superioare, și respectiv de a-și promova, susține și
participa la acestea, dacă propunerile sunt agreate de forurile superioare, ca
fiind acțiuni utile de ordin politic.
(c) Toate Filialele,
indiferent de rangul lor, pot derula acțiuni și pot încheia protocoale
bilaterale de interes politic cu organizații locale, însă înștiințând și
primind acordul forului lor ierarhic superior, în prealabil.
(d) Precum Filiala
Centrală și toate Filialele Directoare și Sub-directoare au dreptul să păstreze
legătura cu presa locală, atât în ce privește invitarea acesteia la
consfătuirile proprii, precum și ca să prezinte acțiunile și poziția proprie în
anumite probleme de ordin politic, sau să difuzeze materialele primite de la
structurile ierarhic superioare a T.N.Ț.
Articolul 10.
Detailarea
Structurii Sistemice, de la Art. 9. paragraf 2) aliniatele (1) și următoarele
Art. 9.2)/(1) Consiliului
Superior de Coordonare (Senatul) este alcătuit din:
(a) Corpul Superior
(Coordonatorii Superiori ai T.N.Ț.) implicit Membri Fondatori ai T.N.Ț. (și/sau
membri Fondatori delegați ai acestora, când va fi cazul);
(b) Membri de Onoare ai T.N.Ț. au drept de vot;
(c) Membrii Onorifici ai T.N.Ț. îndrumători fără drept de vot;
(d) Membrii Fondatori de Filială Directoare, pe țară, din Diaspora;
(e) Membri Fondatori de Filială Directoare;
(f) Membrii Comunicatori ai Corpului Superior;
(g) Membri Comunicatori ai Filialelor Directoare;
(h) Comisia de Onoare, Arbitraj și Litigiu (una centrală);
(i) Membri Secretariatului de pe lângă Corpul Superior;
(j) Membri Secretariatelor de pe lângă Filialele Directoare;
(k) Membri Secretariatelor de pe lângă Filialele Directoare din Diaspora;
(l) Membri Comisiilor
cu atribuții determinate/precizate de pe lângă Corpul Superior;Membri Corpului
Profesoral al Școlii de Formare și Educare de pe lângă Filialele aici
menționate.
Art. 9.2)/(2) Consiliului
General de Coordonare (Deputăția) este alcătuit din:
(a) Corpul Superior
(Coordonatorii Superiori ai T.N.Ț.) implicit Membri Fondatori ai T.N.Ț. (și/sau
membri Fondatori delegați ai acestora, când va fi cazul);
(b) Membri de Onoare
ai T.N.Ț.
(c) Membrii fondatori
de Filială Directoare din Diaspora;
(d) Membri Fondatori
de Filială Subdirectoare din Diaspora;
(e) Membri Fondatori
de Filială Directoare;
(f) Membri Fondatori
de Filială Subdirectoare;
(g) Membri de Onoare
a tuturor Filialelor aici menționate;
(h) Comisia de
Onoare, Arbitraj și Litigiu (una centrală);
(i) Comisia de
Control, Disciplină, Onoare și Împăciuire de pe lângă Filialele aici
menționate;
(j)
Membri Comisiilor cu atribuții determinate / precizate de pe lângă
Corpul Superior;
(k) Membri Comisiilor
cu atribuții determinate / precizate de pe lângă Filialele aici menționate;
(l) Membri
Comunicatori ai Corpului Superior;
(m) Membri Comunicatori
ai Filialelor aici menționate;
(n) Membri
Secretariatului de pe lângă Corpul Superior;
(o) Membri
Secretariatelor de pe lângă Filialele aici menționate;
(p) Membri Corpului
Profesoral al Școlii de Formare și Educare, de pe lângă Filialele aici
menționate.
Art. 9.2)/(3) Din Corpul Superior fac
parte:
(a) Membri Fondatori ai Organizației Politice
T.N.Ț.
(b) Membri fondatori Delegați, conform
Statutului;
(c) Cei nouă membri desemnați/aleși cu rang
de Membri Coordonatori Superiori;
(d) Comunicatorii
Corpului Superior, respectiv toți Membri Fondatori ai T.N.Ț. precum și
Secretarii Consilieri ai acestora prin delegarea unuia, în funcție de
competența pretinsă de scopul comunicării;
(e) Membri de Onoare ai Filialei Centrale T.N.Ț.
(f) Secretarii
Consilieri ai fiecărui Membru Fondator T.N.Ț. și respectiv ai fiecărui Membru
din Corpului Superior;
(g) Membrii Comisiei Centrale Consultative;
(h) Membri Comisiei de Onoare, Arbitraj și
Litigii;
(i) Membri Comisiei
de Învățământ (Inspectoratul de pe lângă Corpul Superior);
(j) Membri Comisiei Centrale de Control al
Operațiunilor Financiare;
(k) Membri Comisiei
Centrale Ordonatoare a deserviri tehnico-administrative.
Art. 9.2)/(4) Ca Membrii ai Corpul
Directoratelor, după caz, fac parte după cum urmează:
(A)
În cazul fiecărui județ Corpul
Directorului cuprinde ca Membrii Deplini și respectiv ca membrii Simpatizanți
pe:
(a)
Toți Membri
Fondatori de Filiale, din județ;
(b)
Toți Membri
Directori proprii;
(c)
Toți Membri
Subdirectori, din județ;
(d)
Toți Membrii
Ordonatori, din județ;
(e)
Toți Membri de
Onoare, din județ;
(f) Toți Membri din Secretariatele, din
județ;
(g) Toți Membri din
Corpul Comisiilor cu atribuții determinate /precizate, din județ;
(h)
Toți Membri
Comunicatori, din județ;
(i) Toți membrii din Comisiile de
Control, Disciplină, Onoare și Împăciuire, din județ;
(j) Toți Membri din Corpul Profesoral al Școlii de Formare și Educare (în
județele unde acestea există și funcționează);
(k)
Toți Membri de
Bază, din județ;
(l) Toți Membrii Susținători, Prietenii T.N.Ț.
din județ.
(B)
În cazul municipiului București Corpul
Directoratului cuprinde ca Membrii Deplini și respectiv ca Membrii Simpatizanți
pe:
(a)
Toți Membri
Fondatori de Filială din București;
(b) Toți Membrii
Directori ai Filialei municipiului București;
(c)
Toți Membri
Directori ai Filialelor de Sector, București;
(d) Toți Membri
Subdirectori a Filialelor de cartier, București;
(e) Toți Membrii Ordonatori de Filiale din
București;
(f)
Toți Membri de
Onoare a T.N.Ț. București;
(g) Toți Membri din
Secretariatele, a Filialelor din București;
(h) Toți Membri din
Corpul Comisiilor cu atribuții determinate /precizate, din București;
(i)
Toți Membri
Comunicatori, ai Filialelor din București;
(j) Toți Membrii din Comisiile de Control, Disciplină, Onoare și
Împăciuire, a Filialelor din București;
(k) Toți Membri din
Corpul Profesoral al Școlii de Formare și Educare, din București);
(l) Toți Membri de Bază, a filialelor din
București;
(m) Toți Membri
Susținătorii, Prietenii T.N.Ț. ai filialelor din București.
(C)
În cazul Diasporei, Corpul
Directoratului (organizat unul pe țară) cuprinde ca Membrii Deplini și
respectiv ca Membrii Simpatizanți pe:
(a) Toți Membri Fondatori
de Filială, din țara respectivă;
(b) Toți Membri
Directori a Filialei Directoare, din țara respectivă;
(c) Toți Membri
Subdirectori a Filialelor, din țara respectivă;
(d) Toți Membrii Ordonatori de Filiale, din
țara respectivă;
(e) Toți Membri de
Onoare a T.N.Ț. din țara respectivă;
(f) Toți Membri din Secretariatele din țara
respectivă;
(g) Toți Membri din
Corpul Comisiilor cu atribuții determinate /precizate, din țara respectivă;
(h) Toți Membri Comunicatori, din țara
respectivă;
(i) Toți Membrii din Comisiile de Control,
Disciplină, Onoare și Împăciuire, a Filialelor din țara respectivă;
(j) Toți Membri de Bază, a filialelor din
țara respectivă;
(k) Toți Membri Susținătorii, Prietenii T.N.Ț.
din țara respectivă.
Art. 9.2)/(5) Corpul
Sub-directoratelor cuprinde:
(a) Toți Membri Fondatori de Filială de pe
raza respectivului Sub-directorat;
(b) Toți Membrii
Subdirectori, de pe raza respectivului Sub-directorat;
(c) Toți Membrii Ordonatori, de pe raza
respectivului Sub-directorat;
(d) Toți Membrii
Ordonatori de Grup, de pe raza respectivului Sub-directorat;
(e) Toți Membri din Secretariatele, de pe
raza respectivului Sub-directorat;
(f) Toți Membri din
Corpul Comisiilor cu atribuții determinate /precizate, de pe raza respectivului
Sub-directorat;
(g) Toți Membri
Comunicatori, ai Filialelor de pe raza respectivului Sub-directorat;
(h) Toți Membrii
Comisiei de Control, Disciplină, Onoare și Împăciuire, a Sub-directoratului
respectiv;
(i)
Toți Membri din
Corpul Profesoral al Școlii de Formare și Educare, a Sub-directoratului
respectiv;
(j)
Toți Membri de
Bază, a filialelor de pe raza respectivului Sub-directoratului;
(k)
Toți Membri
Susținătorii, Prietenii T.N.Ț. ai respectivului Sub-directorat.
Art. 9.2)/(6) Corpul Comisiilor, cu
atribuții determinate /precizate.
(a)
Comisia Centrală
de Control al Operațiunilor Financiare;
(b) Comisiile de
Control al Operațiunilor Financiare de pe lângă Directorate.
(c)
Comisia Centrală
Consultativă;
(d) Comisia de Învățământ (Inspectoratul de
pe lângă Corpul Superior) formată din Membri din Corpul Profesoral al Școlilor
de Formare și Educare de pe lângă T.N.Ț. membrii care au fost aleși de către
Corpul Profesoral în această comisie, datorită valori lor profesionale și având
funcția de rânduire, îndrumare și consiliere necesare bunei funcționări a
școlilor.
(e)
Comisiile
Consultative de pe lângă directorate;
(f)
Comisia Centrală
Ordonatoare a deserviri tehnico-administrative și respectiv personalul
administrativ;
(g)
Comisiile
ordonatoare a deserviri tehnico-administrative și respectiv personalul
administrativ, de pe lângă directorate;
(h)
Comisiile cu
atribuții executive și financiare de pe lângă Directorate și respectiv
Sub-directorate;
(i)
Comisia de
Control, Disciplină, Onoare, Arbitraj și Împăciuire de pe Lângă Filialele
Directoare și respectiv de pe lângă Filialele Subdirectoare;
(j)
Conform cu
necesarul util, pot fi înființate oricând, secțiuni de specialitate în cadrul:
Filialei centrale; Filialelor județene; Filialei municipiului București;
Filialelor de sector din București și în cadrul oricărei Filiale Directoare ale
Diasporei.
Art. 9.2)/(7) Comisia de Onoare,
Arbitraj și Litigii
(a)
Ființează numai
una centrală, pe lângă Corpul Superior.
(b)
Are competența de a defini decizia ultimă, respectiv soluționarea
contestațiilor care i se adresează în contra hotărârii luate de o Comisie de
Control, Disciplină, Onoare și Împăciuire de pe Lângă Filialele Directoare, sau
Sub-directoare.
(c)
Are și atribuția și respectiv obligația de a propune, motivat în
scris, Corpului Superior suspendarea temporală sau/și excluderea definitivă a
oricărui membru al T.N.Ț. propunere care devine executorie din momentul în care
s-a admis propunerea.
(d)
Are și calitatea de a reprezenta și susține drepturile T.N.Ț. în
oricare instanță, fiind constituită din șapte membrii profesioniști în materie
de drept.
Art. 9.2)/(8) Corpul Secretariatului
cuprinde:
(a) Secretarii Consilieri
ai fiecărui Membru Fondator T.N.Ț. și respectiv ai fiecărui Membru din Corpului
Superior;
(b) Secretariatul aferent Consiliului Superior
de Coordonare (Senatul T.N.Ț.)
(c) Secretariatul aferent Consiliului General
de Coordonare (Deputăția)
(d) Secretariatele aferente
fiecărui Corp Director de județ;
(e) Secretariatele
aferent la fiecare Corp Director, respectiv filială directoare a românilor din
Diaspora, unul pe țară.
(f) Secretariatul de
pe lângă Corpul Director al municipiului București;
(g) Secretariatele de
pe lângă filialele de sector București;
(h) Secretariatele Filialelor
Sub-directoare din România, și respectiv ale Sub-directoratelor din Diaspora.
Art. 9.2)/(9) Corpul
Comunicatorilor cuprinde:
(a)
Comunicatorii
Consiliului Superior de Coordonare (Senatul T.N.Ț.) respectiv toți Membri
Fondatori ai T.N.Ț. precum și Secretarii Consilieri, prin delegarea unuia în
funcție de competența pretinsă de scopul/domeniului comunicării;
(b)
Comunicatorul
Consiliului General de Coordonare (Deputăția);
(c) Comunicatorul fiecărei Filiale Directoare;
(d) Comunicatorul
fiecărei Filialelor Directoare ale românilor din Diaspora;
(e)
Comunicatorul
fiecărei Filiale Subdirectoare;
(f) Este firesc,
logic și corect ca la desemnarea oricărui comunicator să se practice selecția
unui membru reprezentativ al T.N.Ț. și care are virtutea elocinței, stăpânește
arta dialogului, este combatant/are capacitatea de a susține adevărul.
Art. 9.2)/(10) Corpul
Membrilor de Onoare este alcătuit din;
(a) Personalități
publice din diferite domenii, precum preoți, filosofi, profesori, medici,
avocați, juriști, economiști, artiști, ingineri, de fapt oameni cu pregătire
superioară care agreează principiile politice definite de Uniunea Românilor
Național Creștini și sunt Membri Statutari, și desigur au dreptul de a deține
funcții interne sau/și publice ca fiind Oameni Politici
reprezentativi ai Neamului român și reprezentanți de Onoare ai Uniunii.
(b) De principiu și
prin statut, toți cei care dețin calitatea de Membri Fondatori ai T.N.Ț. au
drepturile de a fi și membrii de Onoare la nivelul structurii pe care o au
construit, dețin funcțiile statutare implicite calității de Membru Fondator în
cadrul structurii și respectiv și în filiala pe care o au înființat, și așa
rămân consemnați în istoricul T.N.Ț.
Art. 9.2)/(11) Corpul
Membrilor Onorifici este alcătuit din:
(a) Personalități
publice din diferite domenii, precum preoți, filosofi, profesori, medici,
avocați, juriști, economiști, artiști, ingineri, buni meseriași, de fapt oameni
cu pregătire aleasă în oricare domeniu, care înțeleg necesarul de emancipare și
de instruire a oamenilor și doresc a se implica direct în acest obiectiv de
ordin politic în cadrul T.N.Ț.
(b) Oricare Membru
Onorific, precum și Prietenii și membri Simpatizanții T.N.Ț. au oricând dreptul
legitim de a devenii Membrii Deplini.
Art. 9.2)/(12) Corpul Profesoral al
Școlii de
Formare și
Educare este alcătuit din:
(a)
Membri de Onoare
ai T.N.Ț.
(b)
Membri Onorifici
ai T.N.Ț.
(c)
Membri Fondatori
ai T.N.Ț.
(d)
Prietenii T.N.Ț.
(e)
Simpatizanți ai T.N.Ț. respectiv personalități care agreează și doresc
ca să participe benevol la cursuri, seminarii, conferințe, prezentarea de filme
documentare și alte acțiuni de sub egida T.N.Ț. precum și la acțiuni organizate
în cadrul Școlilor de Formare și Educare ca îndrumători, profesori, respectiv
ca și membri ai Corpului Profesoral.
(f)
Oricare membru deplin al T.N.Ț. care având calității, pretinse,
înțelege necesarul util a acestor Școli și agreează această responsabilitate
benevol.
Art. 9.2)/(13) Corpul Simpatizanților,
Prietenii T.N.Ț. cu adeziune tacită;
(a) Toți cetățenii
români, din țară sau diaspora, care din anumite motive de ordin personal nu
doresc a devenii membri deplini T.N.Ț. însă participă și susțin, când doresc,
acțiunile politice, precum și pe membrii propuși la scrutinele electorale.
CAPITOLUL III
CONSFĂTUIRILE
T.N.Ț.
Articolul 11.
Întrunirile
de Consfătuire
1) Întrunirile de Consfătuire la nivel înalt
sunt:
(1)
Consfătuirea de
Urgență a Structurilor T.N.Ț.
(2) Consfătuirea
Consiliului Superior de Coordonare respectiv a Senatului T.N.Ț. prevăzut la
Art. 9. Paragraf 2) aliniat (1).
(3)
Întrunirea de Consfătuire a Consiliului General de Coordonare
(Deputăția) este o întrunire de ordin plenar, respectiv a structurilor
prevăzute la Art. 9. paragraf 2) aliniatele (1),(2),(3).
(4)
Întrunirea Consiliului Superior de Coordonare pentru analizarea și
respectiv acreditare propunerilor de candidați pentru Scrutinele Electorale.
2) Consfătuirea de Urgență a Structurilor
T.N.Ț.
(a)
Consfătuirea de Urgență se
declanșează deîndată de către membri ierarhici ai Consiliului Superior de Coordonare
(Senatul T.N.Ț.) din moment ce există o stare fortuită implicită unei
catastrofe, sau a unei stări de război.
(b)
Consiliului Superior de Coordonare (Senatul T.N.Ț.) îi revine
obligația de a-și asuma întreaga responsabilitate, prin cei prezenți, de a decide
măsurile politice care se impun.
(c)
Deciziile se vor lua de către cei care au avut posibilitatea ca să
răspundă de urgență, respectiv în timp util, la convocare.
(d)
Deciziile adoptate vor fi
consemnate în scris și vor fi semnate de toți participanți, respectiv de către
cei care își asumă responsabilitățile care curg din decizii.
(e)
Fiind decizii politice cu
scopul de a ajuta teoretic și faptic la surmontarea unor stări dăunătoare
Intereselor Naționale aceste vor fi făcute cunoscute Prezidenției,
Parlamentului, Guvernului și după caz și altor instituții ale Statalității
Române.
(f)
La toate întrunirile de Consfătuire ale T.N.Ț. se permite accesul
liber al presei și deciziile sunt publice întocmai.
(g)
În cazul unei Consfătuiri de Urgență tuturor membrilor care au participat
la Consfătuire din momentul în care cunosc decizia adoptată au dreptu-obligație
de a înștiințați întreaga structură a T.N.Ț. despre decizia care dispune și
definește necesitate participării tuturor membrilor T.N.Ț. la acțiunea politică
de ordin general.
3) Consfătuirea
Consiliului Superior de Coordonare, respectiv a Senatului T.N.Ț. prevăzut la
Art. 9. paragraf 2) aliniat (1)
(1)
Întrunirea de Consfătuire a Senatului T.N.Ț. va avea loc ori de câte
ori va fi necesară definirea unei acțiuni politice de interes național sau/și
luarea unei decizii majore de ordin intern.
(a)
La toate întrunirile de Consfătuirea ale Senatului se permite accesul
liber al presei și deciziile sunt publice întocmai.
(b)
Membrilor din Secretariatele participante, de drept la Consfătuire, au
dreptul-obligație de a informa toate structurile T.N.Ț. despre deciziile
convenite.
(2)
Dreptul de a propune și de a decide Întrunirea de Consfătuire a
Senatului revine:
(a) Dreptul
deplin de a propune Întrunirea de Consfătuire a Senatului o dețin oricare dintre
membrii Senatului prevăzuți de Art. 11. La literele (a),(d),(e),(f).
(b) Decizia de
convocarea a Întrunirii de Consfătuire a Senatului revine Membrilor Fondatori a
T.N.Ț. și când va fi cazul decizia revine membrilor care vor prelua funcțiile
deținute de, foștii, Membrii Fondatori ai T.N.Ț.
(3)
Participarea la întrunirea de Consfătuire a Senatului este obligatorie
pentru toți membri Senatului cu drept de vot intern, în acest sens se dispune
ca:
(a) Deîndată ce
există o decizie, de convocare a unei Întruniri de Consfătuire a Senatului,
Secretarilor Consilieri ai Membrilor Fondatori ai T.N.Ț. le revine
dreptul-obligație de a comunica, tuturor membrilor care sunt parte a Senatului
T.N.Ț. prin un înscris/convocator, prin poșta electronică.
(b) Convocatorul va
conține scopul întrunirii, numele destinatarului, precum și datele exacte a
desfășurării, respectiv adresa locației, luna, ziua, ora.
(c) Secretarilor Consilieri ai Membrilor
Fondatori ai T.N.Ț. își vor asuma responsabilitatea de a informa pe toți membrii
Senatului, respectiv vor stabili de comun acord cărora dintre membri Senatului
își asumă a remite convocarea și implicit va urmării confirmarea de primire,
strict de către destinatar.
(4) Dreptul de a fi scutit de la Întrunirea
de Consfătuire:
(a) Oricare membru al Senatului
care nu are drept de vot intern, respectiv Membri Onorifici;
(b)
Oricare membru al Senatului care își declină participarea din motive
fortuite de ordin personal, anunțând neparticiparea.
(c) Membri din
Diaspora vor participa în limitele posibilității, din motive logic justificate
datorate inconvenien-tului determinat de timpul aferent deplasării, însă pot
trimite prin poșta electronică considerentele proprii, voința și respectiv
votul când este cazul.
4) Întrunirea de
Consfătuire a Consiliului General de Coordonare (Deputăția) prevăzut la Art.
9. paragraf 2) aliniat (2)
(1)
Întrunirea
ordinară de Consfătuire a Deputăției T.N.Ț. va avea loc o dată la 4 (patru)
ani.
(a) Senatul T.N.Ț.
are dreptul de a convoca o întrunire de Consfătuire Extraordinară a Consiliului
General de Coordonare ori de câte ori va fi necesară definirea unei decizii de
acțiuni politice de interes național, și respectiv asumarea deciziilor, precum
de către Senat și de către Deputăția T.N.Ț.
(b) La
toate întrunirile de Consfătuirea ale Deputăției se permite accesul liber al
presei și deciziile sunt publice întocmai.
(c) Membrilor
din Secretariatele participante, de drept la Consfătuire, au dreptul-obligație
de a informa toate structurile T.N.Ț. despre deciziile convenite.
(2)
Participarea la Întrunirea de Consfătuire a Consiliului General este
obligatorie pentru toți membri Deputăției cu drept de vot intern, în acest sens
se dispune ca:
(a)
Deîndată ce există o decizie, de convocare a unei Întruniri de
Consfătuire a Deputăției, tuturor Secretarilor care sunt parte din structura Consiliului
General de Coordonare (Deputăția) le revine dreptul-obligație de a
comunica, tuturor membrilor Deputăției, prin un înscris/convocator remis prin
poșta electronică și implicit vor urmării confirmarea de primire, primire care
trebuie să fie confirmată strict de către destinatar.
(b)
Convocatorul va conține scopul întrunirii, numele destinatarului,
precum și datele exacte a desfășurării, respectiv adresa locației, luna, ziua,
ora.
(3) Dreptul de a fi scutit de la Întrunirea
de Consfătuire:
(a) Oricare membru al Deputăției care nu
are drept de vot intern, respectiv Membri Onorifici;
(b)
Oricare membru al Deputăției care își declină participarea din motive
fortuite de ordin personal, anunțând neparticiparea.
(c)
Membri din Diaspora vor participa în limitele posibilității, din
motive logic justificate datorate inconvenientului determinat de timpul aferent
deplasării, însă pot trimite prin poșta electronică considerentele proprii,
voința și respectiv votul când este cazul, vot care va considerat deplin.
5) Întrunirile de Consfătuire a
Directoratelor
(1) Directoratele sunt cele prevăzute la
Art. 9. Paragraf 2)
aliniat (3)
Corpul Directoratelor teritoriale, și respectiv definite explicit, fiecare după
caz, în Art. 10. literele (A), (B) și (C)
(2)
Întrunirea de Consfătuire a tuturor celor ce sunt directori de
directorate va fi de cel puțin patru ori în fiecare an.
(a)
La această întrunire vor fi convocați și membri care dețin funcția de
subdirectori și respectiv cei din secretariatele acestora.
(b)
Membrilor directori, ai fiecărui directorat, le revine dreptul de a
considera dacă și când este necesară o Întrunire de Consfătuire extraordinară
cu scopul punctual de conlucrare între directorate, motivându-i necesitate de
ordin politic, caz în care au obligația de a le trimite o notificare de
convocare.
(c)
Întrunirea de Consfătuire extraordinară cu scopul punctual de
conlucrare între directorate, poate fi adresată doar unora dintre directorate,
sau tuturor directoratelor, în funcție de necesarul de conlucrare pentru
realizarea unei acțiuni politice.
(d) Întrunirea de
consfătuire a Directoratelor, respectiv a fiecărui Directorat va fi convocată
de câte ori este necesar a se decide o acțiune politică, precum și în cazurile
statutar prevăzute.
(3) Întrunirea de consfătuire a fiecărui Directorat pentru analizarea și
respectiv acreditarea propunerilor de candidați pentru Scrutinele Electorale,
va fi convocată cu șaizeci de zile înainte de fiecare Scrutin Electoral.
6) Întrunirile de Consfătuire a Sub-directoratelor
(a)
Întrunirea de Consfătuire a tuturor Sub-directoratelor din cadrul
aceluiași Directorat, implicit și a tuturor coordonatorilor de Filiale
Ordonatoare din subordinea acestora, se va face o dată la doi ani, sau oricând
în cazuri excepționale.
(b)
Întrunirea de Consfătuire a tuturor Sub-directorilor din cadrul
aceluiași Directorat va fi cel puțin de patru ori în fiecare an.
(c)
Membrilor Subdirectori, ai fiecărui Sub-directorat, le revine dreptul
de a considera dacă și când este necesară o Întrunire de Consfătuire
extraordinară cu scopul de conlucrare, doar, între unele dintre Sub-directorate
din respectivul județ, motivându-i necesitate de ordin politic, caz în care au
obligația de a le trimite o notificare scrisă de convocare, celor convocați.
(d) Întrunirea de
Consfătuire punctuală a Filialelor Subdirectoare, în care se vor face
propunerile și respectiv votarea propunerilor de candidaților proprii, pentru
Scrutinul Electoral, va fi convocată cu nouăzeci de zile înaintea Scrutinului
respectiv.
(e) Întrunirea de Consfătuire pentru
acreditarea candidaților propuși de a participa la alegerile comunale va fi
convocată de către fiecare Filială Subdirectoare înainte cu șaptezeci și cinci
de zile, întrunire la care vor fi participa membri care dețin funcția de
Ordonatori, membri secretari ai respectivelor filiale Ordonatoare și
indiscutabil toți cei propuși de respectivele filiale Ordonatoare.
7) Note expres
(a) La toate aceste
Întruniri de Consfătuire vor fi invitați toți Parlamentarii care aparțin T.N.Ț.
și de-asemenea toți membri Guvernului, dacă T.N.Ț. deține sau participă la
guvernare, pentru a cunoaște deciziile politice adoptate și implicit pentru a
proceda întocmai la inițierea de proiecte legislative conforme Constituției,
dacă prin decizia adoptată se decide și aceasta.
(b) La oricare dintre
aceste Întruniri de Consfătuire presa are libertatea de acces, însă fără a
interveni sau/și deranja cu întrebări, caz în care T.N.Ț. își prezervă dreptul
de a atenționa, sau/și a exclude pe cel/cei care nu se conformează.
(c) În toate sediile Directoratelor de Județ,
respectiv a municipiului și ale sectoarelor din București, au acces liber
Parlamentari sau/și membri Guvernului aparținători T.N.Ț. - ului, atât pentru a
exclude costurile cu birourile Parlamentarilor, precum și a fi facilă comunicarea
acestora cu membri T.N.Ț.
(d)
Toate Structurile T.N.Ț. vor avea un program stabilit în care se va
realiza o funcționare zilnică, prin rotația membrilor din structura proprie coordonatoare,
respectiv la sediul filialei.
CAPITOLUL IV
DESPRE CALITATEA
DE MEMBRU
DEPLIN T.N.Ț.
Articol 12.
Dobândirea
calității de membru deplin T.N.Ț.
1) Nu pot dobândii calitatea de membru
T.N.Ț.
(a) Nici o persoană care nu agreează și nu respectă
Constituția României.
(b)
Nici o persoană căruia îi este interzis, prin Constituție și legi, a
face parte din organizații politice, sau dreptul la vot.
(c) Nici un membru al unei alte organizații
politice.
(d)
Nici o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani.
(e)
Nici o persoană care face parte din structuri cu caracter ocult sau/și
cu caracter în contra legilor, a moralei creștine, a națiunilor și în contra
altor oameni decât cei aparținători structurii din care ei fac parte.
(f)
Nici o persoană care este în curs de cercetare, sau judecare pentru o
faptă de sub incidența codului penal.
(g) Nici o persoană care a suferit o
condamnare penală în ultimi 25 de ani.
(h)
Nici o persoană care a fost cercetată întru-n dosar penal, dar a cărui
soluționare a încetat datorită treceri termenului de prescriere a faptei.
(i) Nici o persoană
condamnată pentru fapte grave de sub incidența codului penal, precum crima,
violul, corupția, distrugerea economiei sau/și a proprietăților naționale
sau/și trădare, sau alte atare fapte grave.
(j) Nici un membru din structurile de
conducerea ale grupărilor partinice parlamentare de după 1989.
(k) Nici un membru
din conducerea sau/și activul fostelor structuri ale partidului comunist,
precum nici cei care au susținut sau/și colaborat cu acestea, deoarece sunt
parte participantă la genocid comunist din perioada 1944/August-1989/ Decembrie
sau/și după această dată.
2) Are dreptul de a devenii membru deplin al
T.N.Ț.
(a) Oricare cetățean
român care respectă Constituția României, legile ei subsidiare și se
conformează prezentelor înscrise statutare.
(b) Oricare cetățean
al României care a împlinit vârsta de 18 ani, cunoaște Statutul T.N.Ț.
și consimte a respecta întocmai prezentul Document de Constituire al T.N.Ț.
în care se menționează implicit și Principiile de Fundamentare și de Trăire
înțelese și asumate de Neamul Român Suveran.
(c) Oricare român din
Diaspora are dreptul de a deveni membru deplin al T.N.Ț. respectiv să se
înscrie în filiala din țara unde trăiește, din moment ce se conformează
prevederilor prezentului document de constituire.
(d) Din considerente
legitime, oricare membru al Neamului Român, respectiv ca fiind născut din
părinți români în diaspora sau ca fiind transfug în perioada 1940-1989/12,
fiindcă nu are cetățenia română din motive altele decât voința sa, are dreptul
de a fi membru deplin, simpatizant, prieten al T.N.Ț. sau/și membru de onoare
sau onorific.
Articolul 13. Dreptul de a fi Membru Fondator T.N.Ț.
1)
Este un drept legal și legitim, în consecința
deciziei responsabil asumată de a gândii prezentul document de constituire a
Organizației Politice cu numele: Uniunea Românilor Național Creștini
și de a finaliza toate demersurile implicite legalizării, pentru a obține
drepturile constituționale de a participa nemijlocit în cadrul celor două
Puteri Politice din România, respectiv Legislativ sau Executiv.
2)
Calitatea de Membru Fondator al T.N.Ț. este un
drept legitim, propriu și viager de care Membri Fondatori dispun liber, precum
și cu toate drepturile statutare conexe acestui drept.
3)
Conform Legi toți Membri fondatori au obligația
de a depune cazierul judiciar, precum și o declarație pe propria răspundere că
nu sunt membri ai unui alt grup politic.
4)
Conform prezentului Document de Constituire, a
organizației politice precum și în conformitate cu înscrise în prezentul Statut
al T.N.Ț. toți care doresc a devenii Membri Fondatori vor mai depune:
(1) Cazierul
propriu de la C.N.S.A.S. din care să rezulte că nu au făcut parte din
structurile de opresiune ale fostului partid comunist și nici nu a colaborat cu
acestea.
(2) O declarație pe
propria răspundere, care este cu scris propriu/olograf, care să cuprindă
explicit că:
(a) Nu au făcut
parte din nici o structură de conducere a fostului partid comunist.
(b)
Nu a făcut și nu
face parte, în nici un fel, din structurile SRI de după 1989.
(c) Nici una din
rudele sale de gradul întâi nu au făcut parte din o structură de opresiune
sau/și de conducere a fostului partid comunist.
(d) Nu sunt membri
activi sau/și colaboratori cu nici una din structurile statale a căror membri,
prin Constituție sau/și lege, nu au dreptul de a face parte din grupări
partinic-politice.
(e)
Nu are cunoștință
că ar fi sub incidența urmăririi penale.
(f) O declarație de acord/consimțământ irevocabil că, dacă oricare declarație este falsă, fiind dată pe propria răspundere, atrage deîndată pierderea deplină a calității de Membru Deplin al T.N.Ț. implicit calitatea de Membru Fondator de filială.
Articol 14. Dreptul de a fi Membri Fondatori de Filiale
1)
De principiu/inițial, Membrii Fondatori ai T.N.Ț.
sunt îndrituiți a admite cererea de înscriere a unei persoane ca membru al T.N.Ț.
precum și acreditarea membrilor de a devenii și membrii fondatori ai unei
filiale.
(a) Uniunea
Românilor Național Creștini înțelege și admite principiul că, pentru a purcede
la constituirea unei filiale sunt necesari unu sau mai mulți membri acreditați
de către Membrii Fondatori ai T.N.Ț. conform prezentului document și al
statutului.
(b) Pentru a deține
dreptul de a fi și Membru Fondator de filială este obligatoriu ca în prealabil
să se dețină calitatea de membru deplin al T.N.Ț. fapt care se realizează
conform prevederilor statutare a T.N.Ț. în această direcție.
(c) Membri T.N.Ț.
pretendenți de a deveni Membrii Fondatori de Filială trebuie ca să fie
locuitori ai aceleași localități de domiciliu unde doresc a înființa filiala
(fie din România, fie din Diaspora)
2)
Pentru a fi acreditați de către Membri Fondatori
ai T.N.Ț. și pentru a purcede la constituirea unei filiale a T.N.Ț. din România
sau Diaspora, cei hotărâți vor trimite o solicitare de principiu care cuprinde
numele, pronumele, locul nașterii, localitatea de domiciliu actuală (stabil,
sau după caz temporal) precum și o notificare că vor îndeplini cele prevăzute
în Articolul 13. paragraf 3) și 4) aliniat (1) și (2) literele
(a),(b),(c),(d),(e),(f) și (h) pentru a fi apreciați sau/și acreditați a
realiza filiala.
3)
Cei trei prieteni/cunoscuți
care doresc a constitui o Filială a T.N.Ț. au îndatorirea ca în cel mai scurt
timp posibil să se conformeze cu cele prevăzute la Art.13. de la paragrafele 3)
și 4) ale prezentului Statut, precum și de a se conforma deplin și a le înmâna
unuia din Membri Fondatori ai T.N.Ț. fiindcă numai după ce sunt înmânate
complet documentele cerute de Articolul 13. 3) și 4) filiala va fi acreditată.
Articolul 15. Calitatea de Membru Fondator de filială
1)
Precum
calitatea Membrilor care sunt Fondatori organizației politice Uniunea Românilor
Național Creștini și calitatea de fondator ai unei filiale a T.N.Ț. este un
drept legitim, propriu și viager de care dispune liber și cu toate drepturile statutare conexe, respectiv care sunt stipulate că
decurg sau implică acest drept.
2)
Toți
Membri care au Fondat precum și toți Membrii care vor fonda filialele de sub
egida T.N.Ț. vor fi menționați în o addendă care va fi atașată documentației
centrale a T.N.Ț. în care vor fi înscriși toți membri cu rangul de membrii Fondatori
de filiale, și respectiv ca membrii de onoarea a filialei pe care o au
constituit, menționându-li-se numele și pronumele (alte date personale) și
respectiv data constituirii și localitatea filialei.
3)
Oricare Membru Fondator al T.N.Ț. are dreptul de
a se retrage din această calitate precum și din T.N.Ț. din cauze obiective de
ordin personal, însă în prealabil va delega calitatea și drepturile care-i
revine de drept, unui alt membru deplin al T.N.Ț.
(a) În cazul că un Membru Fondator
își deleagă calitatea, care-i revine de drept, unui alt membru deplin al T.N.Ț.
cel delegat pentru a dobândi această calitate își asumă îndatorirea de a se
conforma deplin cu cele prevăzute în prezentul Statut la Articolul 13. paragraf
3) și 4) aliniat (1) și (2) literele (a),(b),(c), (d),(e), (f),(g),(h)
(b) Numai după ce a
îndeplinit cele prevăzute în art. 14. Paragraf 3) litera (a) membru delegat va
fi validat de către Consiliului Superior de Coordonare (Senatul T.N.Ț.) ca
fiind Membru Fondator Delegat și în consecință va prelua ca drept
propriu și atribuțiile Membrului Fondator al filialei respective.
Articolul 16.
Obținerea
calității de Membru Deplin T.N.Ț.
1) Primirea și înscrierea de noi membri.
(a) Toți Membrii Fondatori ai T.N.Ț. precum
și Membrii Fondatori de filiale au îndrituirea de a primii și înscrie noi
membri.
(b) Membrii Fondatori
ai T.N.Ț. au cu deplinătate îndrituirea de a primii, direct, noi membrii sau/și
a-i acredita ca membri fondatori de filiale, precum și obligația de a comunica
acest fapt secretariatului filialei în a cărei proximitate este noul membru
pentru a fi înscris în registrul membrilor.
(c)
Când este cazul
cei care vor prelua, conform Statutului, dreptul de coordonare a filialelor vor
deține implicit și dreptul de a primii și înscrie noi membrii (statutar numai
după retragerea voluntară, delegarea de competențe, sau decesul Membrilor
Fondatori ai T.N.Ț. sau de filială)
2) Procedura obținerii calității de Membru
Deplin
al T.N.Ț.
(1) Pentru obținerea calității de Membru Deplin
al T.N.Ț. este necesar și obligatoriu:
(a) O cerere de
adeziune scrisă de mână/olografă și conformă cu cele din prezentul Document de
Constituire ca Organizație Politică a T.N.Ț.
(b) Cererea de adeziune va fi aprobată și
semnată de către Membri Fondatori ai filialei la care este
adresată/înregistrată, statutar, și va fi validată de către coordonatorii
filialei superioare, însă numai dacă persoana care dorește a devenii membru al
Uniunii este conformă cu prevederile prezentului Statut.
(c) Cererea de adeziune va fi adresată către
filiala din proximitatea unde locuiește petentul, simplă/sumară, scrisă de
mână/olografă care conține datele personale, profesia, adresa, localitatea
stabilă de domiciliu sau/și temporală, (după caz țara, localitatea din diaspora
unde locuiește) precum și declarația cunoașterii, asumării și respectării
prezentului document și că adeziunea este voluntară, data cereri și semnătura.
(d) Soluționarea
cererii de adeziune revine celor trei Membrii Fondatori ai filialei, însă de la
data depunerii cereri de adeziune se acordă termenul de 30 de zile util ca și
termen de gândire.
(e) Recomandăm și
menționăm că, îndeobște, calitatea de Membru Deplin se dobândește mult mai ușor
de către persoanele care la cererea de adeziune atașează o recomandare dată de
către unul sau mai mulți membrii ai T.N.Ț.
(2) Obținerea calității de membru T.N.Ț. în
Diaspora.
(a) Procedura este similară cu cele
prevăzute la Art. 16. Paragraf 2) literele (a),(b),(c),(d) și recomandarea de
la litera (e)
(b) În cazul
românilor din Diaspora Română, indiferent de țara unde este născut, pe lângă
cererea de adeziune este necesară o declarație pe propria răspundere că este
născut din străbuni, respectiv părinți, care prin origine sunt români și că-și
asumă apartenența la Neamul român.
CAPITOLUL V
ÎNDATORIRILE MEMBRILOR DEPLINI AI T.N.Ț.
Articolul 17. Îndatoriri indiscutabile
1) Îndatoriri sacre
(1) Atât pentru ca și organizație politică, precum și tuturor membrilor
săi le revine îndrituirea și îndatoririle sacre de a respecta și apăra:
(a) Principiile,
drepturile de Suveran deplin și independent al Neamului Român Creștin;
(b) Legile și moralitățile rânduite de
Biserica Creștină;
(c) Integritatea
Teritoriilor aparținătoare de drept Neamului Român, implicit fruntariile care
le delimitează just;
(d) Dreptul de
uzufruct etern asupra Proprietăților care revine Românității actual trăitoare
precum și a Viitorimii Sale;
(e) Integritatea
istoriei, precum și cultul martirilor, eroilor și a elitelor și a tuturor
Simbolurilor aparținătoare și definitorii ale Neamului Român.
2) Îndatoriri exprese
(1)
Respectarea
Constituției României și a Legilor subsidiare acesteia.
(2) Respectarea celor
înscrise în prezentul Document de Constituire, implicit a celor definite de
Statutul T.N.Ț.
(3)
Precum Uniunea Românilor
Național Creștini, ca și organizație politică, și tuturor membrilor săi le revine atât
îndrituirea precum și îndatorirea expresă de a participa la îndeplinirea celor
prevăzute în Constituția României la:
Titlul I Principii generale Articolele
1,2,3,4,5,6,7,8,9, și următoarele până la 14, la Capitolul III, Îndatoririle fundamentale, Articolul 54
Fidelitatea faţă de ţară; și Capitolul III,
Articolul 55 Apărarea ţării (1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere
România.
3)
Obligația Legitimei Apărări a Intereselor Neamului
Român
(1) În considerentele
constituționale menționate în prezentul Art. 17. paragraf 2) aliniatele (1),(2)
și (3) literele (a),(b),(c) Uniunea Românilor Național Creștini înțelege și
consideră ca fiind un act de demnitate, just și constituțional, precum și un
act de Rang Politic oricare acțiune a unui Membru sau/și al organizației T.N.Ț.
de a participa direct la actul de Legitimă Apărare a Intereselor Neamului
Român, în contra unei grupări politicianiste de factură și comportament
dictatorial sau/și a unei cotropiri.
(2) Niciodată și
nicicum Uniunea Românilor Național Creștini nu va dezavua, cu atâta mai mult nu
își va admite a incrimina pe un om român sau/și membru al său care respectă
întocmai drepturile la înlăturarea oricărei structuri statale dictatoriale și
va participa în solidar la oricare Ridicare de Masă precum este Revoluția
din 1989, Decemvrie 17-22 (până la ora 14 când a fost
deturnată de către gruparea Ion Iliescu cu ajutorul membrilor din structurile
P.C.R. din țară, în favoarea comuniștilor)
(3) Întotdeauna, în
oricare perioadă istorică, Uniunea Românilor Național Creștini va contesta
obstrucționarea sau/și încriminarea prin legi a Dreptului la Apărarea Ființei
Naționale, respectiv va condamna interzicerea de către statalitate, prin forța
brută sau/și a legi, a punerii în acțiune a Dreptului la Legitimă
Apărare a Intereselor Neamului Român, considerând legile ca fiind
cauzate de comportament dictatorial de moment al autorităților, respectiv o
atare acuză/lege o va considera ca fiind strict nu constituțională, injustă și
calomnioasă, precum au fost cele cauzate de către toți cotropitorii sau/și de
dictaturile opresive ale secolului 20, precum au fost dictatura Carol II și
dictatura criminală comunistă complice cu cotropitorii staliniști.
4)
Îndatoriri pentru a participa la competiția de
preselecție
(1) Pentru a pretinde o funcție de conducere
internă sau/și o Funcție Publică din cadrul Statalității, cunoașterea și
respectarea prezentul Document de Constituire și al Statutului T.N.Ț. sunt
îndatoriri exprese a tuturor membrilor deplini, indiferent de calitatea sau/și
funcția pe care doresc ca să dețină.
(2) Oricare membru
înainte de a participa la competiția de preselecție pentru a deveni
reprezentant al T.N.Ț. în o Funcție Publică, fie în urma unui scrutin
electoral, fie fiind numit de către T.N.Ț. va consimți, prin o declarație
scrisă personal/olografă că, nu va contesta în nici un fel și voluntar va duce
la îndeplinire, întocmai, prevederi statutare înscrise în Articolul 13.
paragraf 3) și 4) aliniat (1) și (2) literele(a),(b),(c),(d),(e),(f),(g),(h).
5) Îndatorii
cu/de responsabilitate politică
(a) Oricare membru
fondator al T.N.Ț. are dreptul-obligație de a se retrage voluntar și fără de
echivoc din toate funcțiile interne sau/și din Funcțiile Publice pe care le
ocupă, respectând întocmai și cele înscrise în Articolul 15. Paragraf 3) litera
(a)
(b) Oricare membru
fondator, precum oricare membru deplin al T.N.Ț. cunoaște și respectă obligația
că, din momentul în care o instanță a Puterii Judecătorești va pronunța
împotriva sa o hotărâre definitivă de condamnare are obligația de a demisiona
definitiv din calitatea de membru, precum și din Funcțiile Publice pe care le
ocupă, deîndată.
(c) Oricare membru
care a fost promovat și susținut pentru a dobândii și deține o funcție internă T.N.Ț.
sau/și sprijinul de a obține o Funcție Publică, din momentul în care va recurge
la dreptul voluntar de a își declina calitatea de membru al T.N.Ț. își va
pierde toate funcțiile care au fost dobândite ca fiind promovat și susținut
activ de T.N.Ț. în consecință, voluntar și fără de echivoc își va da demisia
din toate acestea, concomitent cu demisia din T.N.Ț.
(d) Statutar, se
definește explicit, clar și fără de echivoc că, în consecința demisiei din
calitatea de membru deplin acesta își va pierde toate funcțiile dobândite cu
susținerea conducerii, a membrilor și a simpatizanților T.N.Ț.
(e) Prin declarația
liber consimțită, scrisă personal/olografă și sub semnătură proprie cel care
demisionează din calitatea de membru consimte clar și că, nu se va împotrivi nicicum
când va fi înlocuit deîndată, cu un alt membru al T.N.Ț. căruia îi va preda
voluntar tot ce a dobândit ca funcții, demnități publice, precum și documentele
și eventualele bunuri, care aparțin și revin de drept T.N.Ț. și de care a făcut
uz condiționat de calitatea de membru.
6) Îndatorire expres cu referire la
prezentul Art. 17. și nu numai.
(1) Oricare membru al
T.N.Ț. care prin fapte sau/și prin declarații publice repetate aduce denigrări
sau/și atingeri valorilor înscrise în prezentul Document de Constituire a
Organizației Politice T.N.Ț. ca fiind Valori de Rang Național are îndatorirea
expresă de a se auto suspenda temporal din Uniunea Românilor Național Creștini
pentru a-și revizui caracterul și comportamentul, sau va fi exclus definitiv
din calitatea de membru și din toate funcțiile interne sau/și publice care au
fost obținute ca fiind membru T.N.Ț.
Articolul 18. Responsabilitatea morală și politică
1)
În toate împrejurările în care se află un Membru
al T.N.Ț. și cu întâietate un Membru Fondator trebuie să aibă atitudine și un
comportament ireproșabil moral și demn, și să se comporte în maniere și fapte
în mod exemplar pentru ca să fie apreciat ca un exemplu de om român-creștin, de
către cei care îl vor cunoaște.
(a) Cuvântul dat de oricare membru al
T.N.Ț. să fie unul bine chibzuit și odată dat să fie ferm aidoma precum un
înscris dat sub semnătură.
(b) Cu întâietate
Membrii Fondatori, toți membri Structurii Sistemice, însă și toți membri T.N.Ț.
se vor abține și nu se vor angrena în polemici desuete și degradante de
demnitate, doar din vanitate și din greșeala de a se complace a răspunde sau a
stârnii discuții/ceartă cu denigratorii și cu cei care îi insultă personal
sau/și T.N.Ț.- ul.
(c) Este un act
de demnitate și de corectitudine ca toți membrii T.N.Ț. înainte de a fi
promovați ca membri ai Corpului Statal, respectiv ca
angajați în Instituțiile Statalități, în prealabil să participe la o competiție
de selecție, pentru a fi promovat și susținut cel mai capabil și competent
membru al T.N.Ț. pentru a ocupa demnitatea de Funcționar Public, fie ca și
participant la un scrutin electoral, fie pentru a fi desemnat prin numire.
Articolul 19. Obligația de a se instrui ca om politic
(a) Toți membrii
au dreptul-obligație de a se instrui profesional și politic pentru a fi
eligibili într-o funcție cu/de responsabilitate internă sau publică.
(b) Fiecare membru al
T.N.Ț. are dreptul-obligație de a se strădui să-și formeze un caracter demn,
precum și să însușească cât mai multe cunoașteri și îndemânări, pentru a avea
calitățile adecvate de a deveni oricând unul dintre conducătorii bravi ai T.N.Ț.
sau/și de a avea capacitățile pretinse de statura de Om Politic reprezentativ
Elitei Românești și care are îndrituirea, consacrată de valorile și pregătirile
personale, de a fi promovat de către T.N.Ț. în o Funcție Publică pentru a
participa direct la actul politic de rânduire a unei stări bine-făcătoare
Ansamblului Român Neam-țară.
(c) De către toți
membrii trebuie a fi înțeleasă și considerată permanenta proprie emancipare ca
fiind un Act Politic util și bine-făcători Intereselor Naționale.
(d) În acest sens, a
fost gândit definirea Corpului Profesoral al Școlii de Formare și
Educare, prevăzut ca parte din Structurarea sistemică a T.N.Ț. și înscris
la Articolul 9. Paragraf 2) aliniat (11) precum și înscrierea
dreptului-obligație a fiecărui Membru de a se pregătii neîncetat pentru a deveni
eligibil, în funcții interne sau/și în publice, pentru a fi competent ca și
reprezentant reprezentativ al T.N.Ț.
Articolul 20. Comportamentul față de învinuiri eronate
1)
Precum oricare cetățean al României și oricare
membru al T.N.Ț. este în drept a invoca prezumția de nevinovăție.
2) T.N.Ț. consideră ca fiind în interesul
membrilor să dovedirea nevinovăției, implicit aflării adevărului, cât și
realizarea intereselor Legii, precum și dreptul legitim și de ordin profesional
al Puterii Judecătorești de a suspiciona/prezuma vinovăția cuiva, desigur în
baza unor considerente temeinice sau/și dovezi.
3) Considerând justă prevederea constituțională: Nimeni nu este mai presus ca Lege,
nici un membru al T.N.Ț. nu are încuviințarea T.N.Ț. de a recurge la
eventuale norme discriminatorii față de alte persoane învinovățite, precum sunt
impunitatea, imunitatea, sau inamovibilitatea, pentru a se sustrage de sub
rigorile legilor.
(a) Oricare
membru care ocupă o funcție în cadrul Structurii Sistemice a T.N.Ț. sau/și în
Instituțiile Publice are obligația de a se retrage din aceste funcții din
momentul în care o instituție a Puterii Judecătorești, în baza unor dovezi, îl
prezumă ca fiind pasibil de comiterea unei infracțiuni.
(b) Retragerea
este un act de onoare și încetează dacă respectiva prezumție de vinovăție s-a
stins ca fiind neîntemeiată, sau devine nulă prin o hotărâre definitivă a
instanței de judecată.
(c)
În oricare
situație, venită din partea oricui, de calomniere sau/și de învinuire dovedită
de Puterea Judecătorească ca fiind fără de temei oricare membru va pretinde,
Instanței de Judecată ca să dispună prin hotărâre dezdăunarea, implicit prin un
act făcut larg public de ordin reparatoriu al propriei demnități.
Articolul 21.
Răspunderea
față de propriile fapte eronate
(1)
Uniunea Românilor
Național Creștini este fundamentată pe principiile trăirii Creștine, și în
comuniune cu acest mod just de trăire și recunoașterea responsabilă, de către
un membru T.N.Ț. a propriilor fapte eronate este fără de tăgadă aidoma precum
mărturisirea păcatelor cugetate, sau cu fără de voie.
(2) Precum oricare Membru Deplin al T.N.Ț. cu
atât mai mult și oricare Membru Fondator sau/și din Structura Sistemică,
indiferent de calitatea și funcția pe care o ocupă, internă sau/și publică, are
dreptul-obligație de a își recunoaște benevol și deîndată că a săvârșit o
infracțiune din eroare/accidental, sau cu voia silit fiind de împrejurări/fiind
fortuit.
CAPITOLUL VI
DREPTURI CU ORDIN
GENERAL
Articolul 22. Drepturi necondiționate
1)
Toți membrii au drepturi statutare, fără
discriminare și tot ce este statutar nu are caracter discriminatoriu.
2) Dreptul de a renunța la calitatea de
membru T.N.Ț.
(a) Oricare membru al
T.N.Ț, are dreptul și libertate depline de a recurge la actul voluntar de a
demisiona din calitatea de membru al T.N.Ț. act care este un drept unilateral,
liber și fără de echivoc.
(b) Actul de
renunțare la calitatea de membru sau/și la o funcție ocupată implică
formalitatea de a face cunoscută voința sa prin un act formal, de înștiințare
conformă, înaintat către forul proxim superior (conducerii filialei din care
face parte) pentru a fi radiat din evidențele T.N.Ț.
(c) Nu exercită o
condiționare, ci o îndatorire asumată, acțiunea de a preda obligatoriu cele ce
a deținut ca fost membru al T.N.Ț. (carnet, insignă, eventuala funcție și/sau
alte bunuri proprii ale T.N.Ț.)
3) Dreptul de a alege și de a fi ales îl au toți
membri deplini.
(a) Toți membri
deplini, respectiv cei care s-au înscris în T.N.Ț. au dreptul legitim de a
participa, conform cu Statutul, la competiția de obținere a unei funcții cu/de
responsabilitate în cadrul T.N.Ț. precum și pentru a fi acreditați a participa
și obține o Funcție Publică, respectiv de a reprezenta T.N.Ț.
în alegeri.
4) Dreptul de a iniția și organiza acțiuni
politice-publice.
(a) Oricare acțiune
politică a T.N.Ț. se desfășoară cu respectarea Constituției și a legilor
corespondente acțiuni.
(b) Oricare membru
are dreptul la inițiativă politică și de a i se analiza propunerea, în prezența
sa, de către conducerea filialei a cărui membru este, sau după caz/importanță
de către Corpul Director superior pentru a se definii adoptarea, sau
respingerea propunerii.
(c) Toți membri au
dreptul de a participa la acțiunile politice publice ale T.N.Ț. sau ale
filialelor, precum și de a se abține de a participa la oricare acțiune pe care
nu o agreează.
(d) Oricare membru
are dreptul de a propune o acțiune care are scop educativ, caritabil, sau de a
recupera materiale reciclabile pentru realizarea de fonduri pentru filială
sau/și pentru a sprijini familii nevoiașe.
(e) Acțiunii politice
publice de ordin general pot fi organizate de către Consiliului Superior de
Coordonare (Senatul T.N.Ț.) sau de către Consiliului General de Coordonare
(Deputăția T.N.Ț.) care are dreptul de a propune o acțiune politică/publică de
ordin general, iar cu înștiințarea și respectiv cu acordul Consiliului Superior
de Coordonare, aceasta va fi adoptată, activată și desfășurată.
(f) Oricăruia din
ordonatorii prevăzuți în Articolul 9. paragraf 1) aliniatele (2),(3),(4),(5),
(6),(7) le revine dreptul de a propune organizarea unei acțiuni politice.
(g) De principiu, oricare filială a T.N.Ț.
are dreptul de a propune realizarea unei acțiuni politice publice de interes
local sau/și teritorial, având obligația ca să înștiințeze
Corpului Director teritorial la care aparține pentru a primi acordul.
(h) Toate acțiunile politice-publice ale T.N.Ț.
vor fi anunțate membrilor săi de către organizator în timp util, prin o
circulară apel și informativă, care va conține scopul politic dorit a fi
realizat, în ce constă acțiunea, precum și datele exacte ale desfășurării
acțiunii, de regulă remiterea circularei se va face prin poșta electronică, și
implicit cu confirmare de primire.
(i) În funcție de
nivelul de desfășurare a acțiunii politice circulara apel și informativă se va
remite structurilor care vor fi implicate, respectiv la nivel întregului T.N.Ț.
la nivelul unuia sau a mai multor directorate, sau la nivelul de
Sub-directorat.
Articolul 23. Condiționări pentru Funcțiile eligibile
1) Dovedirea integrității precum și a
competenței profesionale.
(1) Precum toți
Membri Fondatori și toți membri deplini care doresc a participa la competiția
preliminară de selecție, pentru a dobândii o Funcție Publică cu/de
responsabilitate, vor îndeplini:
(a) Toate cele prevăzute în Articolul 13.
paragraf 3) și 4), aliniatele (1) și (2) literele (a),(b),(c),(d),(e),(f),(g);
(b)
Dovedirea
competenței profesionale conformă cu funcția publică dorită, prin actele
prezentate în copie;
(c) Dovedirea stării
de sănătate psihică, prin un act medical eliberat de o comisie de specialitate;
(d)
Declararea pe
proprie răspundere, prin înscris olograf, că nu sunt membri activi sau/și
colaboratori cu nici una din structurile a căror membri,
prin Constituție sau/și lege, nu au dreptul de a face parte din grupări
partinic-politice.
2) Respectarea fidelității față de
electoratul T.N.Ț.
(1) T.N.Ț. are
obligația de a respecta și a îndeplini întocmai programul politic pe care la
prezentat electoratului în campania electorală.
(2)
Toți membri T.N.Ț. care ocupă o Funcție Publică au obligația de a
susține și a participa activ la îndeplinirea întocmai a programului politic, ca
fiind responsabil asumat prin contractul tacit cu electoratul.
(3) Toți membrii care
doresc a obține o funcție de Senator, Deputat sau/și din cadrul Puterii
Executive, cu susținerea electoratului și respectiv ca fiind reprezentanți
delegați ai T.N.Ț. pentru a obține aceste Funcții cu și de responsabilitate
publică, au obligația de a se conforma deplin la prevederile prezentului
Document de Constituire și implicit cu cele pretinse de Statut pentru
dobândirea dreptului de a deveni Funcționari Publici.
3) Respectarea întregului
Electorat.
(1)
T.N.Ț. consideră ca fiind obligație să respecte voința liberă a
întregului electorat, ca fiind consacrată de Constituție României prin dreptul
la vot.
(a) T.N.Ț.
consideră ca fiind constituțională și justă libertatea oricărui elector de a
alege pe oricare dintre Grupările Politice participante la Scrutinul Electoral
libertate și drept care nimeni nu are dreptul de a le transfera către o altă Grupare Politică, deoarece produce o infracțiune în
contra Constituției.
(b) Niciodată
T.N.Ț. nu va recurge la practica politicianistă a racolării unor Funcționari
Publici care aparțin altor Grupări Politice, considerând această practică ca
fiind o încălcare a Constituției, respectiv a dreptului la libertatea de a
alege conform propriei voințe.
(c) Migrarea unui Funcționar Public spre
o altă Grupare Politică, de la Gruparea Politică care l-a propus, susținut
întru-n Scrutin Electoral, este considerată de către T.N.Ț. ca fiind un act de
încălcare a alegerii liber direcționate a dreptului de vot, precum și de
trădare a electoratului care l-a susținut în alegeri, respectiv o infracțiune
cu consecințe grave.
4) Preîntâmpina
fraudării voinței libere a dreptului la vot.
(1)
T.N.Ț. consideră just motivat faptul că, în Constituția României se
prevede clar și fără de echivoc că, fiecare elector are în proprietate
personală dreptul de vot de care să dispună a decide cui să îl acorde liber și
fără a-i fi fraudat prin transfer ulterior.
(2)
Respectând Constituția României și în cele ce privește respectarea
voinței electorilor, T.N.Ț. condiționează dreptul de a fi delegați ca
reprezentanți ai T.N.Ț. la Scrutinul Electoral prin:
(a) Participarea
voită liber și consimțită la competiția de preselecție, a membrilor săi, pentru
a obține dreptul de a fi înscriși pe listele electorale, conform prevederilor
Noului Cod Civil la Art. 17. Paragraf 4) aliniat (1) și (2), precum și cele
prevăzute în Art. 33. Paragraf 1) aliniat (1) literele (a),(b),(c), precum și
de cele prevăzute în prezentul Art. 23. paragraf 4) aliniat (2) litera(b),(c).
(b)
Prezentarea unui înscris notarial, înscris conform cu Noul Cod de
Procedură Civilă, Alte titluri executorii, prevăzute la CAPITOLUL II, Titlul
executoriu Art. 638, Alte titluri executorii (1) Sunt, de asemenea, titluri
executorii şi pot fi puse în executare silită: 2. înscrisurile autentice.
(c) Înscrisul notarial va cuprinde o confirmare a
autenticității înscrisului cu scris olograf/personal pentru a nu lăsa nici un
dubiu că îi aparține cu următorul cuprins:
”Cunosc și admit
deplin că, prezentul înscris are putere juridică executorie, și prin care îmi
asum deplin înțelegerea încheiată între mine și respectiv T.N.Ț. Înscris prin
care consimt ca fiind juste toate consecințele care curg strict conform
înscrisului.
Cunosc clauzele statutare care sunt:
- Obligația
T.N.Ț. de a mă susține, în limitele legale și ale posibilității, în toate
demersurile pe care le fac pentru a servi Interesele Naționale și a îndeplini
programul asumat față de electorat, de către T.N.Ț.
- Clauza,
respectiv *obligația de a face* care îmi revine, este de a mă retrage
necondiționat din toate Funcțiile Publice dacă renunț voluntar sau/și îmi pierd
dreptul de membru deplin T.N.Ț. conform cu prevederile statutare, respectiv îmi
pierd toate drepturile implicite calității de membru al T.N.Ț.
- Clauza
respectiv *Obligația de a face* care-mi revine de a mă retrage din toate
Funcțiile Publice, din moment ce mi se retrage, sau suspendă, susținerea de
către Consiliului Superior de Coordonare al T.N.Ț. fiindcă nu-mi îndeplinesc cu
responsabilitate, corectitudine și hărnicie atribuțiile Funcției Publice pe
care o ocup.
- Clauza
respectiv *Obligația de a face* care-mi revine de a mă retrage din toate
Funcțiile Publice, din moment ce mi se retrage, sau suspendă, susținerea de
către Consiliului Superior de Coordonare al T.N.Ț. fiindcă sunt învinuit
întru-n dosar penal.
- Consimt că, în
oricare din cele trei clauze mă voi situa, am *Obligația de a face* întocmai și
fără împotrivire, respectiv de a demisiona sau a fi retras din Funcțiile
Publice pe care le ocup.
- Fiind sub
aceste clauze consimt ca, pe cale amiabilă să mă retrag din toate Funcțiile
Publice și interne pe care consimt, fără dubiu, că le-am obținut strict ca
fiind membru și respectiv delegat al Organizației Politice T.N.Ț. care este de
bună credință dacă mi le retrage din moment ce îi aparțin de drept și doar mi
le-a delegat.
- În cazul unui
eventual litigiu, determinat de prezentul înscris, nu mă voi opune unei
sentințe care de fapt vine tocmai în respectarea voinței mele, definite prin
înscrisul notarial și a hotărât corect și imparțial drepturile care revin
T.N.Ț. Înțeleg, știu și consimt că, funcțiile publice pe care le ocup revin de
drept legal și just numai către membri Organizației Politice T.N.Ț. din care eu
voluntar m-am retras, sau am fost exclus corect conform cu hotărârea
Consiliului Superior de Coordonare al T.N.Ț. în consecința că, sunt învinuit
întru-n dosar penal sau/și de prevederile statutare.
Pentru a fi
susținut și promovat în Funcție Publică, de către Uniunea Românilor Național
Creștini, semnez conștient fiind acest act notarial tocmai pentru a fi obligat
să îndeplinesc prezentul contract. Totodată jur că-mi voi respecta îndatoririle
asumate benevol față de Neamul Român care mă onorează șimă obligă să nu fiu un
trădător de Neam.
Așa să-mi ajute
Neamul și Dumnezeu !!
2) Dreptul-obligație de a participa la
competiția de selecție.
(a) Oricare
membru are dreptul-obligație de a participa pentru a obține un mandat în
forurile de conducere ale T.N.Ț. fie când se fac alegerile periodice din cadrul
T.N.Ț. fie când apare eliberarea, respectiv vacanța unei funcții, însă
respectând întocmai prezentul Statut.
(b) Conform cu
înscrisele Prezentului Document, implicit cu ale Statutului oricare Membru
Deplin are dreptul-obligație de a concura, când se consideră competent, pentru
a obține o funcție conformă și în consecința calităților sale valorice dovedite
și susținute de cunoașteri, faptele realizate și comportament care dovedește un
caracter omenesc demn și de omul politic.
(c)
Este un drept legitim al oricărui Membru Deplin al T.N.Ț. de a
participa direct la actele politice ale T.N.Ț. precum și de a dobândi calitatea
de a face parte din Structurile Ierarhice ale T.N.Ț. din moment ce calitățile,
caracterul și comportamentul demn și pregătirea profesională îl îndrituiește,
și de-asemenea va îndeplini întocmai prevederile statutare, prevăzute în
Articolul 23. prevederi pe care este obligat a le îndeplini înainte de
competiția de selecție, care va fi făcut cunoscut în termen util conformării.
(d)
Este un drept a oricărui membru deplin de a obține și de a îndeplini
oricare din funcțiile cu/de responsabilitate internă.
(e)
Nu este o excepție ci un drept statutar de ordin viajer aferent
Membrilor care au fondat Uniunea Românilor Național Creștini și respectiv care
de drept revine Membrilor Fondatori de Filială de a deține, precum calitatea de
membri Fondatori, și funcțiile implicite acestor calități aparte.
3)
Competiția de selecție a candidaților T.N.Ț. la
Funcțiile Publice.
(a) Oricare
membru al T.N.Ț. are dreptul de a participa la competiția de selecție,
desfășurat în cadrul Uniunii, pentru a fi promovat/susținut în o Funcție
Publică din cadrul Instituțiilor Statalității, respectiv pentru a dobândii
dreptul de a participa la scrutinul electoral ca reprezentant susținut de
T.N.Ț. pentru a fi ales, sau după caz numit, în funcții cu/de responsabilitate
publică care revin de drept, conform Constituției, Legilor și respectiv conform
rezultatelor scrutinului electoral, T.N.Ț.- ului.
(b) Oricare
funcție cu/de responsabilitate publică poate fi dobândită doar în urma unei
prealabile competiții de selecție, conform principiului *Omul competent,
cu pregătire conformă cu atribuțiile și responsabilitățile implicite funcției*
(c) Toți membri selectați, ca fiind
corespunzător pregătiți și statutar conformi funcție respective, vor fi
validați prin vot iar membrul care va fi acreditat de numărul cel mai mare de
voturi, în favoarea sa, va obține dreptul de a participa la Scrutinul Electoral
pentru a obține funcția respectivă în favoarea T.N.Ț.
Articolul 24. Drepturi exprese ale Membrilor Fondatori
1) Dreptul Membrilor Fondatori ai
Organizației Politice Uniunea Românilor Național Creștini.
(a) Nestânjenit își păstrează viager această
demnitate precum și responsabilitățile/funcțiile care revin de drept acesteia.
(b) De principiu și
de drept sunt implicit Membrii de Onoare, până în momentul când ființează T.N.Ț.
însă rămân menționați în istoricul T.N.Ț. ca Membri Fondatori sau/și de Onoare.
(c) Membri Fondatori
sunt cei care conduc Întrunirile de Consfătuire.
(d)
Un Membru Fondatori
ai T.N.Ț. precum și un Membru Fondator de filială, și în cazul că își dau
demisia din funcțiile care le revin de drept, își păstrează calitatea de Membru
Fondator.
(e) Un Membru
Fondatori ai T.N.Ț. precum și un Membru Fondator de filială, și în cazul că se
retrage din Uniune rămâne consemnat în istoricul T.N.Ț. doar dacă nu pretinde
prin/în actul de retragere că, dorește să renunță deplin și la această calitate
precum și de membru al.
2) Dreptul de delegare a funcțiilor aferente
Membrilor Fondatori.
(1) Dreptul de
delegare a funcțiilor se referă la Membri Fondatori ai T.N.Ț. și strict unor
Membri Fondatori de filială menționați în prezentul paragraf 2), aliniat (1) la
literele (a) și (b)
(a) Toți Membrii
Fondatori care fac parte din Consiliului Superior de Coordonare (Senatul
T.N.Ț.) au dreptul deplin de a defini ca înlocuitor/succesor al său, respectiv
în funcțiile aferente Fondatorilor, pe un membru deplin pe care-l consideră
având caracterul și capacitățile pretinse de funcție.
(b) Toți Membri
Fondatori de filiale care fac parte din Consiliului General de Coordonare
(Deputăția T.N.Ț.) respectiv cei prevăzuți în Art. 9. paragraf 2) aliniat (2)
literele (c),(d),(e),(f) au dreptul de a-și delega funcțiile care le revin de
drept.
(2) Toți Membri
Fondatori care fac parte din Consiliului Superior de Coordonare (Senatul T.N.Ț.)
rămân ca Membri de Onoare și își păstrează dreptul de vot în Senatul și
respectiv în Deputăția T. N.Ț. și în cazul că-și deleagă un
înlocuitor/succesor.
3) Statutul titulaturii de Membru fondator
Delegat.
(1)
Condițiile
obținerii staturi de Membru fondator Delegat:
(a) Membru
fondator Delegat va dobândii deplinătatea de drepturi, care decurg din această
titulatură nu și calitatea de Membru Fondator, care nu este transmisibilă;
(b) Membru
fondator Delegat va prelua atribuțiile aferente numai după ce îndeplinit
obligațiile implicite ocupării acestei titulaturi, respectiv se va conforma
deplin cu cele prevăzute în prezentul Statut la Articolul 13. paragraf 3) și 4)
aliniat (1) și (2) literele (a),(b),(c),(d),(e),(f),(g) și le va prezenta
conform delegației asumate, fie Senatului T.N.Ț. fie Deputăției T.N.Ț.
(c) Membrul deplin
definit ca înlocuitor, succesor va deține titulatura de Membru fondator Delegat
și îi vor reveni, implicit, toate drepturile Membrului Fondator care l-a
delegat, însă indiscutabil nicidecum calitatea de Membru Fondator care este
deplin nu-transmisibilă.
(d) Funcția de Membru
fondator Delegat se va stinge fie prin retragerea acestuia, fie prin încetarea
din viață a celui care o deține, iar funcția/funcțiile aferente va/vor deveni
eligibilă/e conform statutului, respectiv prin competiția de selecție și vot.
(e) În cele ce
privește devenirea ca eligibile a funcțiilor conexe oricărui Membru Fondator se
va respecta prevederile înscrise în nota explicativă de la Art. 7. paragraf 5)
literele (a),(b), (c),(d),(e) sau/și a altor prevederi cere completează, din
Statut.
4) Stingerea titulaturii de Membru fondator Delegat.
(a) În toate
cazurile, în consecința cărora apare această titulatură statutară, aceasta persistă
strict pe o perioadă de 4 (patru) ani, precum și în cazul în care titularul de
drept își declină voluntar acest drept, sau dacă titularul își declină
calitatea de membru deplin T.N.Ț. respectiv se retrage din T.N.Ț.
(b) Stingerea a
acestei titulaturi se face conform prevederilor statutare, în oricare caz
arătat în Art. 25. paragraful 1) litera (a), precum și cum prevede Art. 30.
Paragraf 1) și 2) literele (a),(b),(c),(d), iar funcțiile aferente acestei
titulaturi devine vacante și eligibile pentru oricare membru al Senatului,
respectiv al Deputăției după caz.
(c) În cazul stingeri
acestei titulaturi, respectiv eliberarea funcțiilor, toți cei care vor
participa la competiția de selecție se vor conforma prevederilor statutare
pentru a obține dreptul de a obține funcțiile vacante, conform votului
statutar.
5) Clarificări în ce privește filialele din
Diaspora.
(a) Ca obligație, de
ordin general, toți membri fondatori de filiale din Diaspora română au
obligația, precum toți membri filialelor, de a se conforma legilor din țara
unde trăiesc provizoriu, sau cu rezidență.
(b) În Diaspora vor
ființa câte o Filială Directoare în țara respectivă;
(c) Filiale
orășenești de sub tutela Filialei Directoare din țara respectivă.
(d) Din motive de
organizare logice și temeinice, filialele orășenești din o țară din Diaspora,
vor putea fi înființate precum un grup alcătuit din 10, sau mai mulți români,
cu acordul și sub tutela filialei coordonatoare din țara respectivă.
(e) Logic, just și
corect ca și Filială Coordonatoare va fi definită filială care, în țara
respectivă, după un an de la data legalizării Uniunii Românilor Național
Creștini, ca Organizație Politică, va cuprinde cel mai mare număr de Membri
Deplini T.N.Ț.
(f) Oricare Filială
Coordonatoare din Diaspora, respectiv din fiecare țară, are dreptul deplin de a
propune propriul candidat la alegerile parlamentare însă numai dacă candidatul
propus are susținerea majorității filialelor orășenești din țara respectivă,
precum și o listă de susținere a cel puțin 15.000(cinșpemii) de membri și
simpatizanți T.N.Ț.
CAPITOLUL VII
SANCȚIUNI
Articolul 25. Despre Sancțiuni
1. Limita dreptului de a sancționa.
(1)
Uniune Românilor Național Creștini (T.N.Ț.) este o Organizație Politică,
respectiv o persoană juridică de drept public, constituită conform Constituției
României și a prevederilor Legii
Partidelor și în consecința acestora își prezervă și dreptul Legal în ceia ce
privește dreptul de a sancționa membrii proprii conform cu Statutul, însă cu
respectare limitelor admise de Codul Civil în materie.
(2)
Sancțiunile practicate de T.N.Ț. sunt conforme cu prezentul Statut și în ceia
ce privește temeiul, motivele și modul de a fi decise.
2. Aplicarea
sancțiunii.
(1)
Oricare sancțiune se aplică în conformitate cu prevederile Statutului, și
respectiv în funcție de: gravitatea faptei sau/și caracteristica atingerii
aduse.
(2)
Oricare sancțiune dată de Conducerea unei Filiale T.N.Ț. poate fi contestată la Conducerea Filialei cu
rang proxim superior, după care aceasta este definitivă, dacă Statutul nu
prevede a fi în competența altui For Superior al T.N.Ț.
(3)
Toate propunerile de sancționare precum și sancțiunile definitive se vor
comunica direct și în scris persoanei în cauză în maxim trei zile, pentru a
exclude oricare dubiu de nu conformitate.
(4)
Toate sancțiunile hotărâte de către Senatul T.N.Ț. sunt definitive, deci
incontestabile și irevocabile.
(5)
Toate sancțiunile definitive de vor înregistrează, atât în registrul de
evidență a sancțiunilor corespondent Filialei din care membrul este parte
precum și în registrul Forului de Conducere care a dispus ca fiind definitivă o
sancțiune.
(6)
Toate sancțiunile de excludere, precum și toate demisiile din funcție sau
renunțării voluntare la calitatea de membru, se vor înscrie în Registrul
Național al Membrilor T.N.Ț. consemnându-se complet și datele personale ale
acestora.
(7) Oricare
membru T.N.Ț. indiferent de calitatea acestuia, din moment ce va recurge la
nu-respectarea vădită a Demnității Neamului Român, precum și a simbolurilor
naționale, a Constituției, a legilor ei subsidiare și respectiv a prezentelor
înscrise sunt pasibili de a fi sancționați, de către cei ce sunt îndrituiți
prin statut în acest sens.
(8) Oricare
membru T.N.Ț. la prima abatere va fi, în prealabil, atenționat să își
revizuiască atitudinea, apoi dacă persistă în acest comportament nu-demn vor fi
excluși definitiv prin procedura prevăzută de prezentul statut, care are putere
de lege internă.
3.
Statutar sunt prevăzute următoarele sancțiuni.
(1)
Atenționare.
(2)
Avertisment.
(3)
Suspendarea temporară a unor drepturi statutare.
(4)
Demiterea din funcții ocupate în structura partidului.
(5)
Suspendarea de drept din funcție a oricărui membru care ocupă funcții în
interiorul T.N.Ț. din momentul în care Conducerea T.N.Ț. a fost înștiințat, în
scris, de către o Instituție abilitată că asupra unui membru T.N.Ț. sa
dispus o măsura de arestare preventivă sau de arest la domiciliu:
(6)
Suspendarea de drept a susținerii politice pentru oricare membru T.N.Ț. din
momentul în care Conducerea T.N.Ț. a fost înștiințat, în scris, de către o Instituție
abilitată că asupra unui membru T.N.Ț. care deține o Funcție Publică a
început procedura de urmărire penală.
(7)
Retragerea definitivă a calității de membru T.N.Ț. a oricărui membru deplin,
indiferent dacă ocupă funcții în interiorul T.N.Ț. sau/și o Funcție Publică, se
impune din momentul în care Conducerea T.N.Ț. a fost înștiințat, în scris, fie
de către o Instituție abilitată, fie dacă cunoaște fără de dubiu o atare stare
de fapt.
(a)
În cazul existenței unei condamnării a unui membru Senatul T.N.Ț. va dispune de
drept această sancțiune irevocabilă, respectiv retragerea definitivă a
calității de membru T.N.Ț.
4.
Sancțiunea excluderii.
(1)
Excluderea, precum oricare sancțiune, este un act de drept care revine a fi
definită de Forurile de Conducere a T.N.Ț. strict precum prevede prezentul
Statut.
(2)
Oricare încălcare a Statutului se prezumă ca fiind un act comis în deplină
cunoaștere a prezentului Statut.
(3)
Excluderea și respectiv pierderea tuturor funcțiilor care de facto revin de
drept Organizației T.N.Ț. se va face: fie conform Legii unde aceasta se impune;
fie în conformitate cu cele stipulate în Statutul T.N.Ț.
(4)
Conform cu prevederile Statutului oricare membru al T.N.Ț. indiferent de funcția ocupată în cadrul Organizației
T.N.Ț. sau/și funcțiile statutar dobândite, cunoaște și și-a asumat că are
obligația asumată „de a face” întocmai cele definite de prevederile
prezentului Statut, obligație „de a face” pe care nu are nici un
drept a o contesta din moment ce a încălcat prevederile Statutului.
(3)
Încălcarea gravă și repetată a prevederilor Statutului prin acțiuni care aduc
atingere Principiilor Național Creștine asumate care consacră fundamentarea și
rânduirea cadrului de trăire politică a T.N.Ț.
(a)
Nu respectarea deciziilor politice ale Organizației T.N.Ț. sau/și nu ducerea la
îndeplinire a lucrărilor/acțiunilor odată asumate de el, deoarece prin aceasta
aduce prejudicii îndeplinirii unor decizii politice majore sau/și dezonoare și
oprobriul românității.
(4)
Excluderea, precum oricare sancționare, membrilor care nu dețin funcții alese
sau numite, în interiorul sau în afara partidului, este decisă de principiu de
către Conducerea Filialei din care membrul face parte, clar motivată și
transmisă direct, în scris, celui în cauză.
(a)
Oricare membru deplin al T.N.Ț. are dreptul de a contesta decizia de principiu,
propusă de Conducere Filialei din care face parte, la forul proxim Superior,
și/sau la alt For Superior în cazul că așa dispune Statutul, care decide
definitiv prin validare sau invalidare.
5. Recurgerea la sancțiuni.
(a)
De regulă T.N.Ț.
înțelege, consideră și practică principiul: Ajută-ți, precum pe un frate,
camaradul atât când face o faptă necugetată, greșeală, precum și
când este la ananghie/suferință sau/și nevoi !
(b) Numai în cazuri
extreme, fortuite de persistență se va recurge de către Corpul de Control și
Disciplină la propunerea de sancțiuni disciplinare.
(c) Corpul de Control
și Disciplină va depune în scris, către forul ierarhic sub care funcționează, o
propune de sancționare a unui membru T.N.Ț. motivată cu dovezi sau/și mărturii
a cel puțin doi membri.
(d) Dreptul de a
sesiza Corpul de Control și Disciplină despre abaterile comportamentale ale
unor/unui membru T.N.Ț. o are oricare membru deplin, ca fiind cu caracter
preventiv și implicit de atenționare a membrului în cauză de a-și revizuii
comportamentul.
(e) Fiecărui membru
T.N.Ț. îi revine dreptul de a se apăra și de a contesta ierarhic o vinovăție
adusă lui.
6) Dispunerea unei sancțiuni.
(a)
Dreptul de a analiza, considera și defini, dacă este cazul, o
sancțiune de demitere a unui membru al T.N.Ț. revine direct celor prevăzuți în:
Art. 9. paragraf 2) aliniatele (1), (2), (3), (4) la propunerea Comisiei de
Control, Disciplină, Onoare, Arbitraj și Împăciuire de pe lângă fiecare dintre
acestea, dacă propunerea de demitere nu a fost contestată la Comisia de Onoare
și Arbitraj.
(b)
În cazul în care
un membru al T.N.Ț. depune o contestare, a propunerii de demitere a sa, la
Comisia de Onoare și Arbitraj, se va proceda conform cu prevederile Art. 9./2)/(6)/literele
(b), (c).
(c)
Sancționare cu
atenționare, mustrare și cu o îndatorire de a executa o sarcină reparatorie în
consecința erorii, revine oricare coordonator de filială, precum și unui
coordonator de grup.
(d)
Oricare sancțiune
va fi comunicată celui sancționat de către cel îndrituit a o dispune, însă în
mod just, bine voitor, camaraderesc și nicidecum ofensator, sau care atinge
demnitatea celui care a greșit.
(e)
În toate cazurile
de sancționare în care Statutul dispune altfel aceasta se va respecta întocmai.
Articolul 26. Atitudinea membrilor T.N.Ț. față de respectarea practicilor Politice
1) Atitudinea față de cei care încălcă
Legea.
(a)
Niciodată T.N.Ț. nu va oculta și nu va lua apărarea unui membru al său
care aduce atingeri intereselor Neamului Român sau/și daune Proprietăților care
revin Neamului Român, sau ale unui cetățean al României, din moment ce o
cunoaște.
(b)
Demascarea, devoalarea și respectiv indicarea unor probe doveditoare a
unor/unei acțiuni ale unei persoane sau a unui grup politicianist care are ca
scop sau/și exercită atingeri aduse intereselor Neamului Român, Constituției și
legilor nicidecum nu se consideră de către T.N.Ț. o delațiune ci un act politic
demn, și venită în consecința dreptului de participare directă la eliminarea
actelor infracționale.
(c)
Oricare membru al T.N.Ț. fie acesta Membru Fondator, sau având oricare
funcție în interiorul T.N.Ț. sau/și o funcție publică, din momentul în care
este inculpat întru-n dosar penal va fi considerat ca indezirabil a deține o
calitate sau/și o funcție internă sau/și publică, și în consecință i se va
retrage susținerea politică și va fi suspendat din toate funcțiile până în
momentul când instanțele Puterii Judecătorești vor defini un verdict în cele
ce-l privește.
(d)
Din momentul când o Instanță a Puterii Judecătorești va da o hotărâre
definitivă prin care condamnă faptele săvârșite de către un membru al T.N.Ț.
acesta va fi exclus definitiv din demnitatea de Membru Deplin și implicit din
toate funcțiile interne sau/și publice pe care le deține, fără un drept de a
contesta.
2) Atitudinea față de membrii săi.
(a)
Va fi exclus oricare membru care este dovedit că practică repetat
minciuna, viclenia și în genere practici politicianiste.
(b)
Nici un membru al T.N.Ț. nu are nici dreptul și nici o obligație de a
practica acte politicianiste, respectiv interesele personale sau/și de grup, în
dauna Practicilor Politice, ale intereselor Ansamblului Român Neam-țară care
pot fi realizate doar prin înfăptuirea Adevărului și a Dreptății.
(c) Se consideră un
act de trădare al electoratului propriu, precum și a Principiilor Politice
asumate de T.N.Ț. și de-asemenea o practică politicianistă, atât minciuna
electorală, precum și actul de migrare către o altă grupare politică a oricărui
membru T.N.Ț. aflat în o Funcție Publică.
(d) Oricare membru al
T.N.Ț. care deține o Funcție Publică, fie și de parlamentar sau/și de membru al
guvernului, sau oricare alta, dobândită în urma unui scrutin electoral, sau
prin numire de către T.N.Ț. își pierde deplin toate/oricare aceste Funcții
Publice, în consecința actului politicianist al migrării.
3) Uniunea
Românilor Național Creștini în virtutea drepturilor care îi revine legitim și
statutar își prezervă toate drepturile obligație de a chema și soluționa pe
calea procesuală, în Instanțele de Judecată, oricare diferend apărut ca și
conex celor înscrise în Articolul 16. care nu a putut fi stins pe cale
amiabilă, conform obligației statutare a părților implicate.
(a)
Punerea în fapt a
celor prevăzute în Art. 26. Paragraf 1) literele (a),(b),(c),(d) este un
drept-obligație al Consiliului Superior de Coordonare (Senatul T.N.Ț.) precum
și al Consiliului General de Coordonare (Deputăția T.N.Ț.) respectiv de a se
conforma și a dispune întocmai.
4) Atitudine de ordin general față greșeli
politice.
(a)
T.N.Ț. înțelege că oricare eroare a Puterii Legislative, a Puterii
Executive sau/și a Puteri Judecătorești are consecințe cu răsfrângere asupra
întregului Ansamblu Neam-țară, mai ales dacă este conexă unei practici
politicianiste, respectiv infracționale.
(b) Va milita și
acționa pe toate căile, permise de Constituție și legi, pentru a exclude
posibilitatea promulgării unei legi care este contravenientă cu Interesele și
Voința Suverană a Neamului Român, și implicit tuturor cetățenilor României.
(c)
T.N.Ț. va contesta și va face cunoscut românilor oricare proiect de
lege, precum și oricare proiect de hotărâre de guvern, care încalcă prevederile
Constituției prevăzute în TITLUL I,
Principii generale, a cărui conținut nu poate
fi revizuit, precum confirmă Titlul VII
Articolul 152 (1).
(d) În mod preventiv, va dezavua, contesta,
face publică și va recurge la toate demersurile, constituțional și legal
prevăzute, în contra oricărei acțiuni politicianiste de care are cunoștință și
care acțiuni puse în act, imperativ sau/și fiind instituite ca lege, aduc
prejudicii intereselor naționale, ordinii de drept și încălcă cele prevăzute de
Constituția României și respectiv legile.
(e)
Indiferent de apartenența la T.N.Ț. sau la oricare altă grupare
parlamentară, sau grupare de interese va sesiza forurile îndrituite de a
verifica, ancheta și trimite în instanța de judecată a persoanelor despre care
are cunoștință sau/și dovezi că practică acte infracționale în dauna unei/unor
Proprietăți care aparține Neamului român, sau în duna unei lucrări realizate
din Banii Publici uzitând la inginerii financiare sau/și complicități cu cei ce
administrează atare lucrări.
CAPITOLUL VIII
OCUPAREA
FUNCȚIILOR INTERNE
Articolul 27. Membri Deplini din principiu, ai T.N.Ț.
(1) Fondatorii T.N.Ț.
respectiv care sunt cei ce semnează prezentul Document de Constituire, au
drepturi conforme cu prezentele înscrise și având calități și atribuții
statutare viajere;
(2) Membri de Onoare
ai T.N.Ț. (îndrumători, consilieri membrii fondatori care își deleagă
atribuțiile);
(3) Membrii fondatori Delegați, conform
Statutului.
Articolul 28. Membrii cu funcții acreditate
1)
Membrii cu funcții ce revin implicit Fondatorilor
de Filiale.
(1) Membri Directori de drept sunt:
(a) Fondatorii Filialelor Directoare din
România;
(b) Fondatorii Filialelor Directoare (pe
țară) din
Diaspora;
(c) Fondatorii Filialei București;
(d) Fondatorii Filialelor de Sector din
București.
(2) Membri Subdirectori sunt:
(a) Fondatorii de Filială Subdirectoare din
România;
(b) Fondatorii de Filială Subdirectoare din
Diaspora;
(c) Fondatorii de Filială de Cartier din
București.
(3) Membri Ordonatori sunt:
(a) Fondatori de Filială Ordonatoare;
(b) Fondatorii unui Grup în cadrul unei
Filiale, grup format din noi membri care aderă la filiala respectivă, după ce a
atins numărul maxim de 20(douăzeci) de membri, însă își păstrează calitatea de
fondatori cei care vor continua să formeze noi grupuri.
2)
Dreptul de acreditare a calității de Membru
Fondator.
(1) Acreditarea calității de Membru Fondator
de filială.
(a) Membri Fondatori ai T.N.Ț. vor
acredita calitatea de Membru Fondator de filială, concomitent și funcția
implicită acestora.
(b) Acreditarea
Membrilor Fondatori de Filială, se va face numai de către Corpul Membrilor
Fondatori ai T.N.Ț. de comun acord.
(2) Dreptul de a recomanda noi Membri
Fondatori de filială.
(a) Fiecărui
Membri Fondator al T.N.Ț. îi revine dreptul de a recomanda membrii capabili
pentru a fi acreditați în calitatea de Membri Fondatori de Filială.
(b) Toți Membrii Fondatori, acreditați
conform Statutului, au dreptul de a recomanda noi membri Fondatori de Filială,
pentru a fi acreditați de către Membri Fondatori ai T.N.Ț. însă numai dacă
primesc acreditarea aceștia devin membri fondatori de filială.
(c) Toți Membri Fondatori de filiale
directoare au dreptul de a acredita membrii fondatori de filiale subdirectoare
în competența lor teritorială, însă răspund și pot fi sancționați cu demiterea
dacă comportamentul acestora nu este demn și conform cu Statutul.
(d) Toate filialele directoare precum și
cele subdirectoare au dreptul de a acredita membrii proprii ca Fondatori de
grupuri, din competența lor teritorială.
3) Îndrituiri ale Membrilor acreditați ca și
Fondatori de filiale.
(a) Fondatorilor de
Filiale, din moment ce au fost acreditați, le revine dreptul de purcede la
constituirea acelei filiale pentru care au primit acreditarea a o constitui
statutar.
(b) Îndatorirea
permanentă a Membrilor Fondatori este acțiunea de a face cunoscute, românilor,
principiile și scopurile Uniunii prin mijloacele proprii și practici legal
admise.
(c) Fondatorii de
Filiale nu au dreptul de a înscrie membri decât conformându-se prezentului
Document de Constituire și respectiv în limitele statutare.
(d) Fondatorii de
Filiale au dreptul de a recomanda și îndruma, pe cei ce doresc să devină membri
T.N.Ț. altor Fondatori de Filiale conform domiciliului, în acest sens vor
conlucra pentru a se ajuta reciproc pentru a facilita înscrierea noilor membri.
4) Numărul de Membri Fondatori de Filiale.
(1) De principiu se va considera ca fiind un
număr util de Membrii Fondatori de filială după cum urmează:
(a) Câte 3 maxim
5 Membri Fondatori (directori) pentru fiecare filială directoare;
(b) Câte 2-maxim 4 Membri Fondatori
(subdirectori) pentru fiecare filială subdirectoare;
(c) Câte 1-maxim 2
Membru Fondator (ordonator) pentru filialele de comunale și de circumscripție;
(d) În cele ce
privește Fondatorii de Grup (ordonatori) din considerente logice numărul va fi
definit de cei care doresc ca în cadrul unei filiale directoare, sau
subdirectoare, să constituie grupuri de membri și respectiv de simpatizanți ai
T.N.Ț conform statutului.
Articolul 29. Funcții interne definite direct
1) Conform statutului aceste funcții sunt:
(1)
Toate funcțiile implicite calității de Membru Fondator, până când
acestea nu sunt disponibile și devin eligibile membrilor deplini.
(2) Comunicatorii Consiliului Superior de
Coordonare, respectiv Corpul Membrilor Fondatori ai T.N.Ț.
(3) Secretarii
Consilieri ai fiecărui Membru Fondator T.N.Ț. care sunt desemnați și numiți de
fiecare dintre aceștia.
Articolul 30. Devenirea ca eligibile a funcțiilor implicite
1)
Temporalitatea condiționată a funcțiilor
implicite.
(1) Din just temei și
motivat de necesarul de constituire ca și Grupare Politică de amploare,
respectiv Uniunea Românilor Național Creștin, prezentul Statut le înscrie și definește
ca fiind temporale toate funcțiile implicite care revin Membrilor Fondatori de
drept, în întregul lor.
(2) Toate aceste
funcții temporale devin eligibile, conform Statutului, în următoarele condiții
statutare:
(a) De drept din
momentul în care un membru Fondator se renunță voluntar la calitatea de membru
al T.N.Ț. caz în care își pierde și calitatea de Membru Fondator.
(b) Justificat,
din momentul în care un Membru Fondator a fost condamnat definitiv pentru un
act ilegal/nu demn comis.
(c) Condiționat
dacă un Membru Fondator își deleagă funcțiile implicite calității de Membru
Fondator, caz în care devine Membru de Onoare cu drepturi depline/statutare.
(d) Fortuit, în
cazul că intervine trecerea din viață a Membrului Fondator, însă rămâne
consemnat în istoricul T.N.Ț. înscriindu-se precum calitatea de Membru Fondator
și faptele de ordin politic proprii.
2)
Toate funcțiile care devin vacante, de drept și
statutar conform, vor devenii cu caracter de eligibile, prin competiția de
selecție și respectiv definirea celui căruia îi vor reveni statutar, prin votul
majoritar al membrilor din filiala respectivă.
Articolul 31. Funcțiile eligibile membrilor deplini
1) Criterii de obținere a acestor funcții.
(a) Toate aceste
funcții se dobândesc prin alegeri interne T.N.Ț. care se vor desfășura o dată
la patru ani, sau în caz că una este vacantă în maxim 30 de zile.
(b) Toți membri
statutari ai T.N.Ț. au dreptul de a pretinde ocuparea unei funcții și de a vota
la alegerile interne.
(c) Membrii au
dreptul de a participa la competiția de selecție, și respectiv de a obține în
urma alegerilor interne o funcție însă numai în cadrul directoratului sau
sub-directoratului în cadrul căruia rază deține calitatea de membru deplin,
activ.
(d) Participarea la competiția
de selecție preliminară este obligatorie pentru ca pretendenți funcției să
îndeplinească cerințele statutare și respectiv obținerea justă și conformă cu
responsabilitățile și valoarea profesională pretinse de funcție.
2) Funcțiile care
sunt puse în competiție o dată la patru ani sunt cele înscrise în Art. 9.
Paragraf 2) aliniatele (6),(7),(8),(9) și detailate în Art.10. respectiv:
Art. 9.2)/(6) Corpul
Comisiilor, cu atribuții determinate /precizate, detailate la Art.10. sub
literele (a),(b),(c),(d),(e),(f), (g),(h),(i).
Art. 9.2)/(7) Comisia de Onoare, Arbitraj și
Litigiu detailate la Art.10. la literele (a),(b),(c),(d).
Art. 9./2)/(8) Corpul
Secretariatelor, detailate la Art.10. sub literele (c),(d),(e),(f),(g),(h).
Art. 9./2)/(9) Corpul
Comunicatorilor, detailate la Art.10. sub literele (c),(d),(e),(f),(g).
Articolul 32. Alegerile interne
1) Alegerile interne sunt:
(1) Generale și
obligatorii o dată la patru ani, respectiv punerea în competiție a tuturor
funcțiilor eligibile, interne.
(a) De regulă și
statutar, membri deplini cu drept de vot, vor participa ca electori sau/și în
calitate de eligibili, în cadrul teritorial a filialelor în care sunt membrii.
(b) Statutar este și just ca, pentru a fi
promovați membri valoroși, din oricare filială, în funcții ierarhic superioare,
filialele să aibă dreptul de a avea un reprezentant în corpul coordonator
superior de care aparține. delega un membri propriu la competiție/alegeri
ierarhice, însă promovarea se va face ierarhic, respectiv în/către proxima ierarhie
superioară.
(2) Fortuite,
respectiv în cazul vacanțe unei/unor funcții, caz în care alegerile se vor pune
în act în cel mult 30 de zile de la data când ocuparea funcției este
disponibilă.
2) Dreptul de a alege și de a fi ales.
(1) Toți membri
deplini, precum și toți cei stipulați în Statut ca având drept de vot, au
dreptul de a alege și de a fi aleși.
(a) Dreptul de a
alege, precum și de a fi ales, se exercită în cadrul filialei
(2) La funcțiile
prevăzute de Statut ca fiind eligibile au dreptul de a participa toți membrii
cu drept de vot intern, însă având obligația de a se conforma prevederilor
înscrise în prezentul Statut, la Art. 13. Paragrafele 3) și 4) aliniatele (1)
și (2) literele (a),(b),(c),(d),(e), (f),(g), fără nici o exonerare de la
aceste prevederi statutare.
(a) Membri T.N.Ț.
care dețin o funcție statutară și care implicit s-au conformat prevederilor
statutare de la Art. 13. sunt considerați conformi de drept.
(3) Nici un membru T.N.Ț.
care dorește să ocupe o funcție cu/de responsabilitate, nu are nici o
îndrituire de a fi exonerat de la competiția de selecție preliminară, prevăzută
în Art. 23. paragraful 1) literele (c), (d), (e) și paragrafele 2), 3),
indiferent de calitatea sau funcția pe care o deține.
CAPITOLUL IX
COMPETIȚIA PENTRU
OCUPAREA
FUNCȚIILOR
PUBLICE
Articolul 33. Modul de dobândire a Funcțiilor Publice
1)
Dreptul de participare la alegerile
constituțional prevăzute.
(1) Toți membri au
dreptul de a participa la competiția de preselecție internă prevăzută de Art.
17. paragraf 3) aliniat (1) și detailate în Art. 23. Paragraf 1),2),3) și
literele lor corespondente.
(a) Conform
Statutului participarea la competiția de preselecție acordă dreptul unui Membru
Deplin de a fi propus pentru a fi acreditat ca și candidat/reprezentant al
T.N.Ț. la competițiile electorale constituțional prevăzute, respectiv pentru
obținerea Funcțiilor Publice în favoarea T.N.Ț sau/și dreptul la guvernare.
(b) Participare la competiția de
preselecție internă și implicit conformarea sa cu cele prevăzute de Statut sunt
obligatorii.
(c) Dovedirea
eligibilității proprii conformă cu Statutul, pentru a fi îndrituit ca fiind
reprezentativ al T.N.Ț. și în drept de a fi promovat și susținut, în alegerile
electorale, vor fi confirmate de îndeplinirea întocmai a prevederilor Art. 23.
paragraf 1) literele (a),(b),(c),(d), (e),(f).
2) Dreptul de a propunerile candidați la
Scrutinul Electoral.
(1) Uniunea Românilor
Național Creștini conformându-se la prevederile Constituției nu va propune
niciodată un candidat, pentru Președinția României, altul decât un Român
Creștin.
(2) Pentru a păstra
echilibrul participării la Actul Politic a diferitelor concepții politice
Uniunea Românilor Național Creștini își rezervă dreptul de a nu prezenta
niciodată pe listele electorale proprii pentru Consiliile comunale, orășenești
și județene un număr mai mare de Consilieri proprii decât stabilește explicit
Statutul în acest sens, respectiv 7(șapte) pentru Consiliile comunale;
12(doisprezece) pentru Consiliile locale și respectiv 15(cincisprezece) pentru
Consiliile județene.
(3)
Selecția
preliminară a pretendenților la Funcții Publice.
(a) Propunerile
de candidați se vor defini respectând cu strictețe prevederile statutare și
respectiv considerentul ferm ca toți cei ce vor fi propuși să aibă domiciliul
stabil, sau domiciliul flotant/temporal cel puțin în ultimii cinci ani în raza
județului respectiv, iar în cazul Directoratelor din București să aibă
domiciliu stabil mai mult decât cinci ani.
(b) Selecția
preliminară a tuturor membrilor care pretind dreptul de a fi propuși pentru a
fi acreditați a participa la un Scrutin Electoral ca reprezentant al T.N.Ț.
pentru ocuparea unei Funcții Publice, se va defini prin practicarea votului
intern, respectiv pretendentul care obține cel mai mare număr de voturi va fi
propus pentru acreditare, conform Statutului.
3) Propunerea pentru funcții de rang Public,
revine:
(a) Fiecăreia dintre
Filialele Directoare de comun acord cu Filialele Subdirectoare, din raza
județului respectiv, le revine dreptul de a propune proprii candidați/reprezentanți
la funcțiile de Senatori și respectiv de Deputați, respectiv vor propune câte
12 membrii, candidați proprii, pentru funcțiile de Senator și respectiv de
Deputat;
(b) Filialelor Directoare din București de
comun acord cu Filialele Subdirectoare din București le revine dreptul de a
propune proprii candidați/reprezentanți la funcțiile de Senatori și respectiv
de Deputați, respectiv vor propune câte 12 membrii, candidați proprii, pentru
funcțiile de Senator și respectiv de Deputat;
(c) Filialele
Subdirectoare din județe au dreptul de a propune, fiecare, proprii candidați la
funcțiile de primar și respectiv de consilieri de primărie de oraș/municipiu;
(d) Filialele
Ordonatoare, fiecare, au dreptul de a-și propune candidați proprii pentru
funcțiile de primar și consilieri de Primărie comunală, în cadrul razei lor de
competență.
4)
Definirea celor ce vor fi propuși pentru a fi
candidați.
(1) Propunerea membrilor pentru ocuparea unei
funcții de primar comunal și respectiv a funcțiilor de consilieri comunali este
definită de rezultatul selecției preliminare și respectiv de numărul de
susțineri acordate pretendenților, prin vot intern, de către corpul membrilor
ordonatori din filiala comunală respectivă.
(a) Pentru a candida
la funcția de primar comunal va fi propus pentru a fi acreditat pretendentul
care a obținut cel mai mare număr de susțineri/voturi interne.
(b) Pentru a candida
la funcțiile de consilierii comunali vor fi propuși primii șapte clasați, iar
pe lista de propuneri se va arăta și numărul de susțineri/voturi obținute de fiecare.
(2) Propunerea
membrilor pentru ocuparea unei funcții de primar de oraș și respectiv a
funcțiilor de consilieri locali este definită de rezultatul selecției
preliminare și respectiv de susținerile acordate pretendenților, prin vot
intern, de către membri Corpului Subdirector, respectiv de membri care sunt cei
arătați în Art. 9. 2)/(4)/literele (a),(b),(c),(d),(e),(f),(g),(h).
(a) Propus pentru
a fi agreat a candida la funcția de primar revine pretendentului care a obținut
numărul cel mai mare de susțineri, voturi interne.
(b) Pentru a
candida la funcțiile de consilierii locali vor fi propuși pentru acreditare
primii 11 clasați, pe lista de propuneri se va arăta, conform, numărul de
susțineri/voturi obținute de fiecare.
(3) Propunerea
membrilor pentru ocuparea unei funcții de președinte de Consiliu județean și
respectiv a funcțiilor de consilieri ai Consiliului județean este definită de
rezultatul selecției preliminare și respectiv de susținerile acordate
pretendenților, prin vot intern, de către membri din Corpul Director din acel
județ, respectiv de membri care sunt cei arătați în Art. 9. 2)/(3)/(A) literele
(a),(b),(c),(d),(e), (f),(g),(h),(i).
(a) Candidatura celui propus pentru a fi
agreat a candida la funcția de președinte de Consiliu Județean revine
pretendentului care a obținut numărul cel mai mare de susțineri/voturi interne.
(b) Pentru a candida
la funcțiile de consilierii ai Consiliu Județean vor fi propuși pentru
acreditare primii cincisprezece clasați, pe lista de propuneri se va arăta,
conform, numărul de susțineri/voturi obținute de fiecare.
5) Prevederi exprese cu referire la
Diaspora.
(1) Diaspora română
se poate constitui numai în o singură Filială Directorat pe teritoriul
aceleiași țări.
(2) Statutar o
Filială Directorat, a Diasporei Române, se consideră Filiala care are un număr
de cel puțin 10.000(zecemii) de membri, la nivelul întregului teritoriu al
aceleiași țări.
(3) Conformându-se cu
Prevederile Constituției României și pentru ca tuturor Cetățenilor Români să li
se garanteze Drepturile și Libertățile Constituționale, Statutul definește că,
oricare Filială Directoare a T.N.Ț. din Diaspora Română este parte implicită
Corpului Directoratelor T.N.Ț. și logic are dreptul deplin și echivalent cu al
Filialelor Directoare din România, și respectiv de a participa la viața
politică fără nici o obstrucționare.
(4) Din considerente
deplin logice politic și din considerentul că Diaspora Română este constituită
din circa 4(patrumilioane) de cetățeni cu drept de vot, în consecință fiecare
Directorat din Diaspora, respectiv unul pentru fiecare țară, au dreptul de a
propune și susține la Alegerile Parlamentare câte 3(trei) candidați pentru
funcția de Senatori și respectiv câte 5(cinci) candidați pentru funcția de
Deputați.
(a) Propunerea,
selectarea și acreditarea atât în ce privește candidații proprii, ai unui
Directorat din Diaspora, se va defini prin acordul comun al Directoratului cu
al Subdirectoratelor din țara respectivă, și respectiv în consecința votului
dat de către membrii coordonatori ai acestora.
(b) Fiecare propunere
de candidat va fi analizată și respectiv votată, iar membrii propuși în funcție
de numărul de voturi obținut vor fi înscriși pe lista electorală pe locurile
1,2,3, pe lista candidaților la funcția de Senatori și respectiv 1,2,3,4,5, pe
lista candidaților la funcția de Deputați, ordinea fiind stabilită de numărul
de voturi obținut de fiecare.
(5) Realizarea prevederilor din prezentul
Art. 33.
paragraf 5)
(a) Consiliului
Superior de Coordonare a T.N.Ț. în Întrunirea de Consfătuire a sa, în care
acreditează toate propunerilor de candidați la funcțiile de Senatori și de
Deputați, va definii exact listele pe care vor fi înscriși candidații
acreditați de către Filialele Directoare din Diaspora.
(b) Statul T.N.Ț.
acordă dreptul, reprezentanților Diasporei la candidatura de Senatori și
Deputați, de a fi înscriși pe unul din primele trei locuri, a listei
corespondente, respectându-se întocmai înscrierea pe lista acelui județ în
care, fiecare reprezentant al Diasporei, are domiciliul de origine.
6) Acreditarea candidaților, prevederi
expres.
(1) Ce implică actul acreditării.
(a) Acreditarea
implică necondiționat și ferma verificare a îndeplinirii întocmai a
prevederilor statutare de către cei propuși.
(b)
În cazul în care
cei propuși nu s-au conformat întocmai, cei care definesc acreditare au
obligația de a pretinde celor propuși a se conforma întocmai, sau în consecința
neconformării vor respinge propunerea și respectiv vor solicita imediat o nouă
propunere.
(c)
Strict statutar,
indiscutabil și necondiționat este că, fiecărui Directorat Județean și
respectiv al municipiului București, îi revine dreptul de a propune proprii
candidați la funcția de Senator și respectiv de Deputat.
(d)
Statutul T.N.Ț.
interzice cu desăvârșire ca, o propunere de candidat la funcția de Senator, sau
de Deputat să fie acreditată unui membru deplin dacă cel propus nu are
domiciliul stabil pe raza respectivului județ și respectiv în București a celor
propuși de acest Directorat.
(e)
Respectarea
deplină a prevederilor statutare este o obligație deplină în sarcina Întrunirii
de Consfătuire a Consiliului Superior de Coordonare a T.N.Ț care acreditează și
ordinea de înscriere pe listele cu candidații la funcția de Senatorii,
respectiv la funcția de Deputații.
(f)
Pentru garantarea
de șanse egale, și excluderea oricărui dubiu a nu respectări acestui criteriu,
ordinea de înscriere pe fiecare listă electorală a candidaților la funcția de
Senatori și respectiv de Deputați, se va defini de către Consiliului Superior
de Coordonare a T.N.Ț. prin procedura simplă a tragerii la sorți a celor
acreditați, în cadrul aceleiași Întruniri de Consfătuire în care s-au făcut și
acreditările.
(2) Acreditarea revine următoarelor foruri,
după caz:
(a) Plenul celor două Consilii, respectiv
întrunirea plenară a Consiliului Superior de Coordonare și a Consiliului
General de Coordonare, va propune și va defini pe care dintre candidații la
funcția de Președinte al României îl va sprijini/susține T.N.Ț. în alegeri, acreditarea
este definită prin votul majoritar al celor prezenți la Întrunirea de Consfătuire.
(b) Consiliului
Superior de Coordonare a T.N.Ț. în Întrunirea de Consfătuire a sa, a tuturor
propunerilor de candidați la funcțiile de Senatori și de Deputați, care
reprezintă T.N.Ț.- ul în alegerile parlamentare, acreditarea este definită prin
analizarea fiecărei propuneri și respectiv prin votul majoritar al celor
prezenți la Întrunirea de Consfătuire.
(c) Consiliului
Superior de Coordonare a T.N.Ț. în Întrunirea de Consfătuire a sa, în care
acreditează toate propunerilor de candidați la funcțiile de Senatori și de
Deputați, se va conforma și va definii realizarea întocmai a celor prevăzute
Art. 33. paragraf 5)
(d) Fiecăreia dintre
Filialele Directoare de comun acord cu toate Filialele Subdirectoare, din
județul respectiv, a propunerilor de candidați la funcția de președinte de
Consiliu Județean și respectiv de consilieri pentru Consiliul Județean, precum
și de primari și consilieri de primărie orășenească, din județul în care au
calitatea de Filială Directoare, acreditarea este definită prin votul majoritar
al celor prezenți la Întrunirea de Consfătuire a Directoratului respectiv.
(e) Filialelor
Subdirectoare din cadrul unui județ au dreptul de a participa la Întrunirea de
Consfătuire inițiată de Filiala Directoare, din județul respectiv, atât pentru
a analiza propunerile de președinte de Consiliu Județean și respectiv de
consilieri pentru Consiliul Județean, precum și pentru a-și susține propunerile
proprii de candidați de primari și consilieri de primărie.
(f) Fiecăreia dintre
Filialele Sub-directoare a propunerilor de candidați de primari și de
consilieri comunali, acreditarea este definită prin votul majoritar al celor
prezenți la Întrunirea de Consfătuire punctuală a Sub-directoratului respectiv.
(g) Întrunirilor de
Consfătuire punctuală a Filialelor Subdirectoare, respectiv pentru acreditarea
candidaților proprii propuși de a participa la alegerile locale, va fi
convocată de către fiecare Filială Subdirectoare, întrunire la care vor fi
convocați și membri, din subordinea respectivei Filialei Subdirectoare, care
dețin funcția de Ordonatori și respectiv cei din secretariatele acestora,
pentru a-și susține propunerile de candidați proprii pentru funcțiile de primar
și consilieri de primărie, comunală.
CAPITOLUL X
CADRUL DE PARTICIPARE ÎN PUTEREA
EXECUTIVĂ
Articolul 34. Limitele participării
1) Respectarea separației Puterilor din
Statalitate.
(1)
Uniunea Românilor Național Creștini își desfășoară activitatea sa
politică respectând Constituția României 1991/2003 și în cele ce privește
separația Puterilor Statale.
(a) Atât în ce
privește actele politice ale legiferării, precum și în ce privește dreptul la
liberă acțiune care le revine și Puterii Executive, și Puterii Judecătorești va
proceda conform Constituției, înțelegând și admițând că, realizarea în bune
condiții a sarcinilor care revin Statalității determină realizarea Intereselor
Politice ale Neamului Român, interese care T.N.Ț.- ului îi sunt porunci depline
și cu putere executorie, pe care are obligația de a le înfăptui cât mai fidel.
(b) Înțelegând
necesarul de armonioasă conlucrare, precum și de împreună coordonarea între
cele trei Puteri Statale, va milita și acționa pentru ca, prin legi, să se
elimine posibilitățile de imixtiune a unora în detrimentul bunei funcționări
libere a alteia.
(2) T.N.Ț. nu va
practica practicile politicianiste prin care, o Grupare Parlamentară
majoritară, în mod discreționar și imperativ recurge la atingerea, sau chiar
eliminarea, Separației Puterilor căutând a și le subordona ca instrumente
ideologice, practici pe care le respinge și le va face cunoscute public pentru
a nu le permite posibilitatea de a se impune imperativ, chiar prin legi.
(a)
T.N.Ț. înțelegând necesarul de ordin politic a Separației Puterilor
consideră imixtiunea, unei instituții în atribuțiile altei instituții, ca fiind
o practică politicianistă și respectiv un factor cauzator care produce efecte
rău făcătoare bunei funcționări a Instituțiilor Statale, precum și producător
de convulsii în interiorul Statalității și implicit perturbator al liniștitei
trăiri a întregului Ansamblu Neam-țară, și desigur o stare beligerantă
permanentă, atât între Grupările Politice cât și între susținătorii acestora.
(b) T.N.Ț. înțelege
și consideră că, subordonarea de către o Grupare Parlamentară a celor trei
Puteri Statale are deplin caracter dictatorial, care caracter indiscutabil
produce nu doar opresiuni asupra cetățenilor ci și stări de dihotomie în cadrul
cetățenilor, precum și cadrul propice infracționalității și implicit
varii/grave prejudicii Ansamblului Neam-țară.
2) Respectarea legilor de către Funcționarii
Publici.
(1) T.N.Ț. consideră
justificată existența unui control reciproc între Puterile Statale, control
util/necesar pentru realizarea funcționării în cadrul constituțional și al
respectării întocmai a legilor, atât în ce privește practicile instituțiilor,
precum și de către membrii angajați în cadrul celor trei Puteri.
(a) T.N.Ț.
respectă, va practica conform legilor și va susține realizarea acestui control
just, și în consecință nu va proteja pe nici un membru propriu care a săvârșit
o abatere de la legi, conformându-se la prevederea explicită a Constituției Nimeni nu este mai presus de lege, și respectiv nu
are dreptul de a se exonera sau/și a fi exonerat de la înfăptuirea legii.
(b) T.N.Ț.
înțelege și consideră că toți Funcționarii Publici prin însăși Funcția pe care
o ocupă benevol, au obligația de a cunoaște Legile și își asumă
responsabilitatea de a suporta rigorile legilor în consecința faptelor lor
săvârșite fie intenționat, fie din incompetența lor profesională.
Articolul 35. Practicile în ce privește Putere Executivă
1) Definirea Primului Ministru.
(1)
Dacă în urma Scrutinului Electoral îi revine acest drept va desemna un
candidat la funcția de Prim Ministru, și va considera justă atât numirea în
funcție a celui propus, precum și respingerea motivată a propunerii de către
cel îndrituit.
(a) În caz de respingere a numirii în
funcție a primei propuneri își prezervă dreptul de a face o nouă propunere.
(2) Consiliului
Superior de Coordonare a T.N.Ț. în Întrunirea de Consfătuire a sa îi revine
îndrituirea de a propune un candidat pentru Funcția de Prim Ministru.
(a) În cazul că,
Consiliului Superior de Coordonare a T.N.Ț. în Întrunirea de Consfătuire a sa
consideră politic just/necesar și bine-făcător Neamului de a propune în funcția
de Prim Ministru o personalitate din Elita română, pe care o consideră
îndreptățită de valorile și competența pe care le deține, are dreptul de a
proceda ca-atare, desigur cu consimțământul, personalității propuse, de a
respecta Programul Politic de Țară susținut de T.N.Ț.
(3) Consiliului
Superior de Coordonare a T.N.Ț. în Întrunirea de Consfătuire a sa, îi revine
îndrituirea de a defini atât numărul ministerelor precum și direcțiile de
funcționare a acestora, necesar corespondent și pentru îndeplinirea Programului
Politic de Țară.
(a)
Primului Ministru i se va acorda deplinătatea de a își constitui
propriul cabinet, având obligația de a-l rândui și coordona Cabinetul propriu
pentru a gestiona judicios realizarea Intereselor Politice ale Neamului, precum
și o judicioasă gospodărire a Proprietăților (indiferent de natura acestora)
care de drept revin Neamului Suveran Român sau/și a cetățenilor României, având
în considerare și necesarul de trăire al Viitorimii.
(b) Primul Ministru
are obligația ca în majoritatea ministrelor precum și în majoritatea
secretariatelor acestora să selecteze pe cei mai capabili și competenți dintre
membri deplini ai T.N.Ț. pentru a îndeplini funcțiile respective.
(c)
Primului Ministru îi revine deplina libertate ca la formarea
Cabinetului său să procedeze la atragere și numirea unor personalități/Elite
române atât în funcții de Ministru cât și de Secretari și Consilieri, pentru a
realiza o echipă guvernamentală cât mai bine-făcătoare Intereselor Politice ale
Neamului, atât în ce privește trăirea internă, precum și în relațiile politice
externe.
(3)
Fără de nici o altă dispoziție, decât cele prevăzute de Constituția
României și în prezentul Document de Constituire, din momentul în care
propunerea de Prim Ministru a fost validată de cei îndrituiți acesta nu va mai
fi stânjenit de către Forurile T.N.Ț. la formarea cabinetului, și respectiv la
buna desfășurare atribuțiilor care constituțional revin Puterii Executive.
(4) Indiscutabil, Uniunea Românilor Național
Creștini își prezervă toate drepturile constituțional prevăzute de a controla,
atenționa sau/și sancționa politic eventualele abateri nu conforme cu
Constituția sau/și cu legile ale membrilor Puterii Executive.
(a)
Fără nici o reținere T.N.Ț. va face publice eventualele erori ale
Puterii Executive și va comunica ce măsuri a cerut Primului Ministru pentru a
remedia/exclude erorile membrilor din cabinetul său, considerând că nu este
conform cu o Organizație Politică a se solidariza cu persoane care produc erori
voite, mai ales dacă ocupă Funcții Publice cu/de responsabilitate majoră.
CAPITOLUL XI
POLITICA
LEGISLATIVĂ
Articolul 36. Participarea la Actul Legislativ
1)
Participarea la constituirea de majorități
parlamentare.
(1)
Niciodată Uniunea Românilor Național Creștini nu va participa nici la
o constituirea a unei majorități în Parlament, precum nici la Guvernare,
împreună cu grupări pe care le consideră, prin evidențe, ca practicând
politicianismul în dauna Intereselor Politice ale Neamului Român Suveran sau/și
au o ideologie contrarie cu Principiile de Fundamentare și Trăire ale Neamului
Român.
(2)
Întotdeauna va agrea atât asocierea evidentă, precum și înțelegerea
tacită pe proiecte punctuale, cu Grupurile Politice parlamentare sau
extraparlamentare care înțeleg și practică Arta Politică, respectiv realizarea
unei pașnice și armonioase trăiri ale Ansamblului Neam-țară, precum și trăirea
pașnică a omenirii în cadrul respectului reciproc între oameni și Neamurile
Suverane.
2)
Propunerea și respectiv agrearea/votarea
proiectelor de legi.
(1)
Niciodată nu va propune și nici nu va agrea/vota proiecte de legi care
contravin Intereselor Neamului Suveran, și respectiv Constituției, pe care le
consideră implicit ca fiind și în contrar cu propriile principii politice.
(2)
Întotdeauna va agrea/vota oricare proiect de lege care este conform cu
interesele Neamului, cu Voința proclamată public a Neamului Suveran Român și cu
conforme Constituției României.
(a) Va susține,
va face cunoscută public, va agrea/vota un proiect de lege care are caracter
clar politic și va defini un Factor Cauzal bine-făcător asupra Ansamblu
Neam-țară, indiferent de cine este cel care a elaborat proiectul de lege
respectiv.
(b) Dacă T.N.Ț.
va fi solicitat ca să propună un proiect de lege care prin analiză politică are
caracter bine-făcător Ansamblu Neam-țară va aprecia solicitarea și va trece
deîndată la elaborarea unui proiect de lege, chiar dacă aceasta solicitare vine
din partea: unui om simplu, unui grup de oameni, unui funcționar public, sau a
unei instituții publice din cadrul Puterilor Statale care nu au dreptul de a
propune și susține proiecte de lege.
(c) Toți membri
T.N.Ț. au dreptul deplin, precum și obligația față de Neamul Suveran, de a
înainta direct parlamentarilor, din județul lor de domiciliu, o schiță
concisă/explicită pentru ca parlamentari cărora este înaintată prin poșta
electronică să o analizeze sau/și să o transpună în proiect de lege conform cu
Constituția și să o înainteze pentru a fi votată în Parlament, consemnând clar,
nume/adresă, cine este persoana care a propus inițierea respectivului proiect
de lege, pentru a fi cunoscută.
Articolul 37.
Raportarea
la Instituția Referendumului
1)
T.N.Ț. respectă prevederea Constituției României
care prevede clar că, Instituția Referendumului are putere de Legiuitor precum
și a Parlamentului, putere consfințită explicit în:
”Titlul
I Suveranitatea,
Articolul
2
(1)
Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită
prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice
şi corecte, precum şi prin referendum.”
(1)
T.N.Ț. înțelege de ce Constituția României face uz de conjuncția ”PRECUM”
care fiind parte sintagmei ”Precum și prin Referendum” definește
puterea circumstanței de mod pe care trebuie ca să respecte organele
reprezentative ale Suveranității Naționale, implicit subordonându-le
Instituției Referendumului ca fiindu-le for deplin poruncitor și a cărui
decizie le devine obligatorie de a o înfăptui întocmai și nu condiționat.
(a) T.N.Ț.
înțelege, știe și consimte întocmai că, de fapt și constituțional atât Puterea
Legislativă cât și oricare hotărâre sau și decizie luată de oricare instituție
a Statalități trebuie ca să fie conformă cu Voința Suveranului și numai în
acest cadru de subordonare are îndrituirea de a legifera, decide o hotărâre de
interes local sau/și general și nicidecum în opoziție cu Voința Suveranului
său.
(b) T.N.Ț va
respecta Constituția României și în ce privește Instituția Referendumului care,
deplin logic și din considerente cert de rang politic, a consacrat modalitatea
de legiferare/decizie prin condiționalitatea dată de sintagma ”Precum și prin Referendum”
Constituția definește respectarea întocmai, precum/identic
deciziei/voinței definită de/prin Referendum, respectiv obligația de a se conforma a legiuitorului, precum
a oricărui organism statal de decizie, fiindcă este condiționată de hotărârea
dată de Instituția Referendumului care este Legiuitor Superior Parlamentului și
întregii Statalități. Din momentul în care Decizia Referendumului nu este
aplicată întocmai de către Parlament apare decizia imperativă și respectiv
dictatura statală.
(c) T.N.Ț. nu
doar că înțelege ci susține cu fermitate și indiscutabil că: Puterea Suverană
aparține de Legitim, de Drept Divin și de facto Neamului Român care o exercită
direct prin Instituția Referendumului, precum și prin oricare Act Politic de
Legitimă Apărare.
În consecința
Suveranității indiscutabile Voința Suverană este definită strict de/prin
Instituția Referendumului care Voință este deplin obligatorie a fi respectată
și îndeplinită de către toate instituțiile Statalității, fără de nici o
opreliște, dispută sau tăgadă.
2)
T.N.Ț. fiind o Grupare Politică cunoaște și
înțelege Constituția și respectând prevederile sale nu va contesta ci va
susține Voința Suverană Națională definită prin Instituția Referendumului
pentru a nu cădea în eroarea de a nu respecta prevederea Constituției care
explicit arată limita oricărui grup, fie și parlamentar, în:
”Titlul
I Suveranitatea
Articolul 2
(2)
Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume
propriu.”
3)
T.N.Ț. respectând Voința Suveranului, respectiv a
Neamului și a Poporului din România, când va elabora un proiect de lege, sau o
decizie de interes național sau/și local, va proceda întotdeauna la punerea în
dezbaterea publică a respectivului proiect.
(a) Inițiatorii,
precum și membri comunicatori ai filialelor vor proceda la informare și
explicarea clară a scopului proiectului precum și implicațiile care deriv din
proiect, și numai în consecință T.N.Ț. va considera ca fiind corect și agreat a
fi aplicat.
(b) Toate
proiectele de lege ale T.N.Ț. vor fi aduse la cunoștința Coordonatorilor
Superiori ai Filialei Centrale și tuturor Directorilor de Filiale Județene,
atât pentru a dispune a fi făcute cunoscute și explicate cetățenilor și
implicit pentru a fi consultată părerea cetățenilor, ca în consecință proiectul
să fie înaintat, sau nu, Parlamentului pentru a fi dezbătut și votat.
(c) Toate proiectele de interes județean și
de localitate ale T.N.Ț. vor fi făcute publice și vor fi supuse dezbaterilor
publice și numai în consecință se va înainta pentru a fi concretizate, sarcina
îndeplinirii acestora revine, după caz, Directorilor de filială de județ,
Subdirectorilor, sau Ordonatorilor filiale locale respective.
TITLUL IV
PROGRAMUL POLITIC
SINTETIC
Uniunea Românilor
Național Creștini
Statuată sub
devizele:
Nimic fără
Dumnezeu !!
Totul pentru Neam
şi Ţară !!
Titlul I –
PREAMBUL
Titlul II - PRINCIPII
DE ORDIN GENERAL ȘI PRAGMATICE
PRINCIPII CADRU
Articolul 38. Înscrierea în Ordinea Constituțională a acțiunilor politice și a proiectelor T.N.Ț.
1)
Punerea în armonie a tuturor proiectelor politice
cu Titlul I al Constituției.
(1) Toate acțiunile politice
precum și proiectele pe care le propune vor fi în deplină concordanță cu Dreptul de Suveran al Neamului Român, și respectiv în acord cu Interesele și
Voința acestuia, T.N.Ț. conformându-li-se și militând activ pentru a fi
întocmai îndeplinite și respectate de către legi și de Statalitatea Română.
(a) Toate
proiectele de legi, precum și toate proiectele politice, de oricare natură, pe
care le va propune T.N.Ț. pentru investirea sau/și cheltuirea Banului Public
sau/și a resurselor naturale vor fi integral comunicate public și explicate,
pentru a fi înțelese ca fiind necesar utile și pentru a fi admise ca fiind bine
lucrătoare de către majoritatea celor care le vor consulta.
(b) În toate
proiectele personale T.N.Ț. va considera just punerea lor în acord cu
prevederile Constituției și în subsidiaritate strictă cu prevederile de Ordin
General cuprinse în TITLUL I al Constituției României, devoalând public oricare
proiect aparținător Grupărilor Politice care au aspect vădit de a încălca
aceste prevederi esențiale consfințite Neamului Suveran.
(c) Niciodată
T.N.Ț. nu va susține și nu va vota proiecte de lege, proiecte politice, sau
hotărârile instituțiilor Statalității care nu sunt strict conforme cu
prevederile de Ordin General cuprinse în TITLUL I al Constituției României,
considerându-le just ca fiind cauzatoare de atingeri grave aduse atât
Suveranității Naționale precum și Proprietăților aparținătoare Neamului Român,
respectiv cetățenilor azi trăitor sau/și Viitorimii.
2) Proiecte politice primordiale, de interes
Național.
(1) Considerând juste
prevederile Constituției României care consfințește în
Titlul
I
Articolul
1
(1)
România este stat naţional, suveran şi independent,
unitar şi indivizibil. precum și cele clar înscrise în
Paragraful
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege
organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise
ale dreptului internaţional.
(a) În acest
cadru legitim și respectând dreptul indiscutabil al Neamului Român, va defini
ca proiect politic primordial de lege care să oblige Statalitatea Română să
procedeze toate diligențele necesare la instituirea fruntariilor României
în conformitate cu Hotărârea Istorică de la Alba Iulia din data de 1 Decembrie
1918, și eradicarea tuturor efectelor tratatului, cotropitor, convenit
între doi dictatori, Stalin și Hitler.
(b) Uniunea Românilor Național Creștini
va pretinde întrunirea plenară a Parlamentului României pentru a rezolva, în
regim de urgență, proiectul de lege în cele ce privește refacerea
necondiționată a integrității teritoriilor României și conform cu, Conferința
de Pace de la Paris (1919-1920) în care fără de echivoc au fost recunoscută și
internațional integritatea României.
(c) Tuturor celor
care eventual vor avea obiecții T.N.Ț. și prin lege Instituțiilor Statale le
revine dreptul la a recurge și la practica politică internațională justă, care
a admis fără echivoc redefinirea fruntariilor Germaniei, conform cu justul
drept care-i revine Neamului German, respectiv procedând conform uzanței
juridice internaționale la invocarea justul precedent juridic și politic de
reașezare teritorială a Germaniei.
(2) Uniunea Românilor
Național Creștini va defini un proiect politic prin care să se repare deîndată
încălcarea Constituției de către cei care au permis, nu constituțional și
imperativ, înstrăinarea unor părți din Teritoriile României unor străini, în
deplinătate contrar cu prevederea indiscutabilă stipulată în,
Titlului
I Teritoriul
Articolul
3
(1)Teritoriul
României este inalienabil.
(a) T.N.Ț. va propune un proiect de lege,
din interes Național, care să oblige instituțiile Statalității Române să
efectueze deîndată recuperare integrală, prin cumpărare în beneficiul
Patrimoniului Național, respectiv al Neamului Român, a tuturor părților din
Teritoriul României înstrăinat în contra prevederilor Constituției.
(b) T.N.Ț. va
înscrie în proiectul de Lege, care ordonă răscumpărarea terenurilor cumpărate
ilegal de la persoane fizice sau/și juridice, ca pentru o corectă/justă
stabilire a prețului de cumpărare să se stabilească valoarea leu/dolar din
data/ziua înstrăinării și exact conform sumei înscrisă în contractul respectiv.
(c) Prin necesar,
proiectul de lege va defini și că, Puterii Legislative dimpreună acord cu
Puterea Executivă le revine obligația de a defini, prin lege clară,
împroprietărirea cetățenilor români cu terenurile agricole, cu pășuni, precum
și cu terenurile adecvate împăduriri, respectiv cetățenilor României care
doresc și își asumă responsabilitatea de a lucra și întreține terenurile
preluate în proprietate strict cu dreptul de a le transmite prin moștenire.
(3) Uniunea Românilor
Național Creștini își prezervă cu deplinătate toate drepturile de a considera
și acționa politic strict conform cu Interesele Neamului Suveran Român, astfel
va proceda la oricare Act/Practică Politică care aduce binefacere/i Neamului
Român, poporului din România sau/și Omenirii.
Articolul 39. Realizarea proiectelor de legi urgente
Uniunea Românilor
Național Creștini înțelege, cunoaște, consideră și va acționa cu fermitatea necesară
pentru definirea dezideratelor de ordin politic, strict necesare, care susțin
și garantează atât Suveranitatea Națională, precum și trăirea demnă și în
bunăstare a tuturor familiilor și a cetățenilor din România.
Din aceste
considerente va acționa politic pentru realizarea următoarelor Proiecte
Naționale:
1) Proiectul de lege pentru imediata reindustrializare a României.
2) Proiectul de lege pentru
susținerea dezvoltării sectorului agricol, respectiv a tuturor familiilor
și persoanelor care au voința de a cultiva produse agroalimentare în ferme mici
(țărănești), asociații familiale de la nivel sătesc și de comună.
(a) În acest sens în sarcina Puterii Legislative și a Puterii Executive
revine obligația de a cumpăra toate terenurile României care au fost
înstrăinate în contrar cu Prevederile Constituției.
(b) Toate terenurile cumpărate de Statalitatea Română vor fi atribuite
către cetățenii români care, conform legii pământului, se obligă a le folosi
pentru realizarea de produse agroalimentare strict pentru uz personal și piața
internă din România.
(c) Tuturor persoanelor, familiilor, precum și asociațiilor familiale
sătești/comunale li se vor acorda împrumut din Bugetul Național fără dobândă, rambursabil
fie în produse agroalimentare fie pecuniar.
3) Proiectul de lege pentru
dezvoltarea micilor ateliere, meșteșugari prestatori de servicii și a micilor
comercianți.
(a) În ce privește micii comercianți (persoane sau familii) aceștia au
dreptul strict de a comercializa fie produsele micilor ateliere (ale meseriașilor/meșteșugarilor)
fie strict produsele agroalimentare ale fermelor mici și ale asociațiilor
familiale de la nivel sătesc și de comună, însă în ambele cazuri strict produse
în România.
(b) Atât în cazul micilor ateliere, în cazul micilor comercianți, precum
și în cazul meseriașilor/meșteșugarilor prestatori de servicii au dreptul a
conlucra strict membrii de familie până la gradul doi de rudenie, însă care au
statutul declarat și efectiv de angajați legal, respectiv conform legilor.
(c) Se va considera ca și constituind venit impozabil numai excedentul
cuantumului pecuniar care depășește totalul cheltuielii cu remunerația
angajaților, însă calculându-se prin formula: total retribuțiilor împărțit la
numărul de angajați legali (media remunerațiilor) este cel mult egală cu
remunerația medie a unui angajat din sectorul bugetat, excedentul fiind venit
impozabil conform legii.
4) Proiectul de lege pentru
susținerea, acordarea de facilități tuturor Românilor plecați în pribegie din
cauza distrugerii economiei din România de către regimurile de după 1989. care
doresc să revină acasă în România, precum și acordarea de împrumut de stat fără
dobânzi Românilor din pribegie care doresc să revină acasă și a se statua ca
întreprinzători pe cont propriu.
5) Proiectul de lege pentru
constituirea monopolului național.
6) Proiectul de lege pentru
ordonarea învățământului.
7) Proiectul de lege pentru
ordonarea sănătății publice.
8) Proiectul de lege pentru
consolidarea și ordonarea sistemului Național de apărare.
9) Proiect de lege pentru
instruirea militară și profesională a tinerilor de peste 18 ani.
Pe lângă instrucția militară în unități de tip școală, se va realiza și
instruirea în diferite meserii, și respectiv alfabetizarea dacă este cazul.
10) Proiectul de lege
pentru protejarea patrimoniului cultural.
11) Proiectul de lege pentru
raționalizarea resurselor naturale.
12) Proiectul de lege pentru
protejarea și gospodărirea judicioasă a domeniului forestier.
13) Proiectul de lege pentru
revigorarea, dezvoltarea/ consolidarea, și verificarea riguroasă, anuală, a
stării economiei naționale.
14) Proiectul de
lege pentru revizuirea, în regim de urgență, a tuturor cauzelor de
infracționalitate care au fost prescrise prin legi abuzive deși au determinat
prejudiciu/ii Neamului Român după data de 17-12-1989, respectiv revizuirea
deîndată a tuturor faptelor infracționale prescrise în care este parte
Statalitatea României ca reprezentantă a Neamului Român.
(a) Considerăm
că, Puterii Judecătorești îi revine de Drept sarcina de a revizuii în
integralitate și de a sancționa toate infracțiunile prescrise, respectiv de a
judeca toate atingerile sau/și prejudiciile aduse de către terțe persoane
Neamului Român, și implicit de a condamna sancționatoriu pe toți infractorii, fie
și în contumacie, care au comise atingeri sau și prejudicii în dauna Neamului
Român.
(b) Puterii Executive îi revine sarcina imediată, deîndată ce Puterea Judecătorească
a pronunțat hotărârea, de a recupera în integralitate toate prejudiciile, de
fapt de a definii prin executare hotărârea Puterii Judecătorești în
integralitate.
15) Proiectul de lege care definește ca, Putere
Judecătorească să soluționeze cu celeritate toate cauzele
care rezidă din aducerea de atingeri în contra Intereselor sau/și a Proprietăților
Naționale.
(a) În toate atare cauze nu se admite aplicarea prescripției, precum nici
grațierea sau/și amnistia și se va recurge și practica strict circumstanța
agravantă, pedeapsa cu executare, implicit dezdăunarea deplină.
(b) În toate atare cauze se va recurge cu strictețe la, și se vor
practica, circumstanța agravantă, pedeapsa cu executare, implicit dezdăunarea
deplină și deîndată. Vinovații vor putea beneficia de diminuarea condiționată
strict dacă dezdăunarea s-a stins anterior executării pedepsei în/cu
deplinătate.
(c) Instanțele de judecată nu vor pronunța nicidecum confiscarea
contravalorii prejudiciilor, ci strict Legitima Dezdăunare a
Prejudiciului, care va greva asupra tuturor proprietăților aparținătoare
infractorului/lor, precum și asupra moștenitorilor acestora, respectiv se vor
stinge toate pretențiile de proprietar/i ale acestora până la dezdăunarea
deplină a prejudiciului/ilor.
16) Proiectul de lege pentru
verificarea și înregistrarea sau/și cadastrarea tuturor averilor persoanelor
fizice și juridice, din România.
(a) În acest cadru/context se va defini introducerea legii cu
referire la verificarea averilor, pentru a nu fi înscrise/cadastrate
eventualele averi dobândite ilicit.
17) Proiectul de lege pentru
verificarea riguroasă și cu celeritate a tuturor retrocedărilor care
depășesc valoarea echivalentă a două apartamente (Atenție, se va considera
valoarea unui apartament în localitatea de reședință județ, din județul
respectiv !)
Se va verifica, sever, dacă dreptul de proprietar, respectiv a
proprietăți retrocedate, nu s-a stins/transferat unei terțe persoane în
consecința unei tranzacții, a unei sentințe judecătorești care impunea
proprietarului o dezdăunare, sau/și a unui act convenit prin care de fapt
proprietarul, și implicit moștenitorul pretendent, au primit o despăgubire de
la Statalitatea României, și în consecință a cedat benevol și implicit dreptul
de proprietar.
18) Proiectul de lege pentru
excluderea oricărui intermediar dintre producătorii și consumatorii de:
energie electrică; energie termică; gaze naturale; produse petroliere; precum
și de apă potabilă, minerală și industrială.
De fapt majorarea cu peste 100% a prețurilor de producție, ale acestor
produse de larg consum, sunt un folos necuvenit actualilor intermediari care
implicit majorează toate costurile de producție și de transport ale tuturor
produselor de larg consum, a căror costuri de producție depind de produsele sus
menționate.
Nu este necesară naționalizarea ci transferarea către Instituția
Monopolului Național a tuturor resurselor Naturale și implicit controlul și
raționalizarea acestor resurse, prin legea Monopolului Național.
19) Proiectul de lege care
obligă membrii Parlamentului, ai Guvernului, ai Primăriilor și ai tuturor celor
care răspund de gestionarea bunurilor și a banului public, să răspundă
penal pentru proasta/oneroasa gestionare a Proprietăților aparținătoare
Neamului Român.
(1) La predarea/primirea mandatului parlamentar, de 4(patru) ani, se va proceda
obligatoriu la verificarea tuturor legilor trecute prin Parlament, pentru a se
constata dacă exista legi care sunt nu constituționale.
(2) În cadrul acestei legi se va definii actul de predare/primire de
gestiune ca fiind obligatoriu, respectiv ca un act „a face” prin care să se justifice
corecta gestionare, precum și justa constatare și sancționare a acelor angajați,
din Statalitate, care se fac vinovați de gestionare/ări oneroase existente,
eventual.
20) Proiectul de lege pentru
trecerea în administrarea primăriilor a tuturor rețelelor publice de transport
a apelor reziduale de oricare natură/proveniență (menajeră, industrială și
pluvială)
20) Definirea prin lege a cadrului
și cuantumului remunerațiilor a angajaților din sistemul bugetar.
(1) În cadrul acestei legi se va defini atât și că:
(a) Nici un angajat bugetar nu are dreptul de a fi angajat, respectiv
remunerat, în două funcții publice concomitent.
(b) Nici o remunerație din sistemul bugetar nu poate depăși remunerația
acordată de lege președintelui României.
(c) Nici remunerația președintelui României nu poate depăși cu mai mult
de 5(cinci) ori remunerația minimă din sistemul bugetar.
(d) Includerea în cuantumul remunerației a tuturor bonificațiilor,
tichetelor și a altor avantaje materiale sau/și pecuniare acordate angajaților
din sistemul bugetar.
(e) Acordarea de drepturi pecuniare, respectiv de grupe de muncă, strict
angajaților care lucrează direct în aceste condiții.
(21) Definire prin
lege a cadrul just de restituire a dreptului, respectiv calcularea cuantumului/punctului
pensiei de stat, stric în funcție de perioada de lucru și de media remunerației
avute.
(a) La calculul pensiei se va considera media remunerației, respectiv o
media anuală a tuturor anilor lucrați.
(b) Oricare angajat din sistemul bugetar are dreptul să aleagă, ca bază
de calcul a pensie, doar una dintre remunerațiile aferente uneia dintre
funcțiile avute în sistemul bugetar. (logic nimeni nu a avut cum îndeplini
concomitent două sau mai multe funcții/servicii, decât una în detrimentul
alteia, respectiv ca sinecură/fictiv, fiindcă ar fi să admitem că a lucrat 16
sau 24 de ore în fiecare zi, ceia ce este absurd și interzis de Constituție
prin legi)
(c) În cadrul aceleiași legi, vom pretinde a se sista toate pensiile preferențiale/discriminatorii
numite speciale, sau de oricare altă natură, din sistemul bugetar.
22) Indiscutabil Uniunea Românilor
Național Creștini își prezervă toate drepturile de ordin politic și civil
Constituțional prevăzute, precum și dreptul de a iniția și susține Proiecte de
Legi care sunt util necesare părților constituie, precum și întregului Ansamblu
Român Neam-țară.
TITLUL V
SARCINI/OBLIGAȚII
DE ORDIN SPIRITUAL
a
trăirii uniunii românilor național creștini,
de
păstrat cu permanență de toți membri săi.
Articolul 40. Sarcini din Principiile Fundamentale.
(1) De fapt Neamul
Trac, a cărui moștenitor de drept este Neamul Român, a înțeles și a asumat
strict Calea Învierii conform Noului Testament definit și statuat de
Domnul Mântuitor Hristos.
(2) Este a consemna și
a se bine înțelege că, însăși Regele Trac Decebal este Rege al Daciei
Creștine, fiind printre primii Regi Traci care respectând Principiile
Propovăduite de Sfântul Andrei *Cel dintâi chemat*,
Ucenic a Sfântului Ioan Botezătorul care l-a îndrumat să fie iubitor-ascultător
al Domnului Mântuitor Hristos, și de fapt Cel care a
în-creștinat Tracia/Românitatea.
(3) Întru Adevăr este a
consemna și definii că, însăși Principiile Zalmoxiene,
Principii de Fundamentare și Trăire ale Neamului Tracic/Getic, precum implicit
a Dacilor o destoinică Seminție Tracică, sunt mult asemănătoare cu ale
Creștinătății.
(4) Considerând, aceste
adevăruri, de loc greșit este a înțelege că Neamul Trac, și implicit
toate Semințiile Sale, au Principii de Fundamentare Pro - Creștine cu Voia lui
Dumnezeu.
(5) Concluzionând cele
sumar explicitate în prezentul paragraf este a înțelege clar că, de fapt Principiile
de Fundamentare și de Trăire ale Neamului Trac, azi Român, sunt arhi Creștine,
și cu respect corect față de Cultul Străbunilor, a lui Zalmoxis.
(6) În consecința celor definite de Articolul 40. Este a se subînțelege că, precum Principiile de Fundamentare și de Trăire ale Neamului Român sunt Creștine aidoma/implicit și Principiile de Trăirea ale Uniunii Românilor Național Creștini sunt conforme Creștinătății, și cu respectul cuvenit pentru Cultul Zalmolxian al Străbunilor noștri.
Articolul 42. Sarcini-obligații cu/de excelență/ordin națională.
1) Uniunea Românilor Național Creștini înțelege, consideră, își asumă și va acționa politic întru a fi respectate și practicate principiile Valorilor Suprauniversale, universale, naționale și ale omenescului.
(a) T.N.Ț. înțelege,
știe și consimte că în toate Teritoriile, aparținătoare Neamului Român, Neamul
Suveran și Băștinaș Român și-a fundamentat principiile de dezvoltarea istorică
precum și principiile de trăire proprii pe Principiile definite de
Creștinătate, adică pe Valorile Suprauniversalului, Dumnezeu.
(b) De fapt aceste
Valori Suprauniversale, în mare parte Tainice oamenilor, sunt făcute cunoscute
Românității prin Bisericile Creștine din România și nu numai.
(c) Bisericile
Creștinătății sunt și Școli de conștientizare a minții omenești despre
existența sufletului, Scânteii Divine din om, precum și de îndrumare a minții
omenești de a coexista armonios lucrător cu sufletul pentru o trăire sănătoasă
a omului.
(d) T.N.Ț. cunoaște înțelegător că precum profesorii și preoții sunt mai vrednici sau/și mai cu Har, înțelegere care determină fără de echivoc T.N.Ț. de a sprijinii și susține Biserica Creștină a a Domnului Mântuitor și a Neamului Român a căror Principii le recunoaște și admiră indiscutabil.
2) T.N.Ț. înțelege,
știe și consimte și va milita ca, toate Valorile universal admise de Știință trebuiesc
promovate, din moment ce au fost căutate, înțelese și acceptate de oamenii de
Știință, prin cercetare și verificare, ca bine-făcătoare oamenilor și
Neamurilor.
(a) T.N.Ț. consideră
că, Știința dobândită de om și Neamuri are Valoare universală bine-făcătoare
numai dacă este lucrătoare în armonie cu Valorile Suprauniversale, ale
Dumnezeirii.
(b) Însă T.N.Ț.
consideră că sunt de combătut toate practicile care de fapt uzitează Știința
pentru a o malforma în arme, deci a o folosi în scopuri beligerante pentru a
satisface interesele grupurilor răufăcătoare oamenilor și Neamurilor. De regulă
acestea sunt grupuri ideologic-politicianiste, precum și interese de caste
dominatoare și mai ales de statalități devenite agresoare sub influența, tutela,
promovarea, susținerea și finanțarea celor ce, de fapt, au mania asupritorilor
de oameni sau/și a cotropitorilor de Neamuri.
În contra acestora
grupări politicianiste T.N.Ț. se va împotrivii și va milita pentru eradicarea
lor de către oameni și Neamuri.
(a) T.N.Ț.
înțelege, consideră, afirmă că numai Elitele Neamului, și respectiv respectarea
Principiului de Selecție a Valorilor, au virtutea și îndrituirea de a fi
consacrați în funcții de coordonare/conducere a unui Ansamblu Neamț-țară.
(b) T.N.Ț. pe principiul selecției Valorice va definii și va promova în funcții de/cu Responsabilitate sau/și Coordonare/Conducere a Treburilor Publice, precum și în funcțiile interne/proprii, desigur și indiscutabil și pe principiul *Omul promovat strict în funcția și responsabilitatea corespondentă virtuților/capacităților sale*
Articolul 43. Formarea, susținerea și promovarea Viitorimii pentru a devenii Elite reprezentative Neamului Român.
1) T.N.Ț. va construii
și patrona în fiecare reședință de județ câte o școală cu clase 5-12 de
excelență având profilul Școlilor de Arte și Meserii, respectiv pe lângă orele
de cultură generală elevii vor participa la cursuri practice, pe grupuri de
profil.
(1) Elevii din aceste
școli, respectiv clase, vor fi admiși prin concurs anual de selecție la nivelul
respectivului județ.
(2) Construirea
școlilor va fi realizată prin muncă în folos obștesc, sponsorizări, sau/și cu
sprijinul primăriilor din județ.
(3) T.N.Ț. va face
toate diligențele necesare ca să se acorde acestor școli sprijin guvernamental
în cele ce privește remunerația Profesorilor, Instructorilor și a cheltuielilor
curente cu funcționarea.
Articolul 44. Protejarea elementelor reprezentative Neamului Român.
(a) Uniunea Românilor
Național Creștin va iniția proiecte de legi care să vină a sancționa oricare
acțiune a unei persoane, a unui grup, sau chiar a unei statalități care aduce
atingeri, denigrări, defăimări, insulte, învinuiri și adjectivări infame din
varii considerente și interese străine și mârșav în potriva valorilor sacre ale
Neamului Român.
TITLUL VI
Practici de
dobândire, ordonare și gospodărire
a patrimoniului material al T.N.Ț.
Articolul 45. Dobândirea de resurse financiare.
1) Uniunea Românilor
Național Creștin va respecta cu strictețe
căile demne și a onoarei, precum
Constituția și legea partidelor, și în ceia ce privește dobândirea necesarului
pecuniar pentru propriul uz.
(1) În consecință
T.N.Ț. consideră legal, corect și just ca să nu accepte primirea de valori
pecuniare numai prin participația, respectiv contribuția benevolă a membrilor,
a prietenilor și a simpatizanților săi.
(2) T.N.Ț. va emite chitanță de încasare contribuabilului benevol, concomitent cu încasarea acesteia și indiferent de cuantumul sumei, și deîndată va opera în contabilitate valoarea pecuniară încasată ca venit.
Articolul 46. Dobândirea de bunuri materiale.
1) T.N.Ț. va accepta
primirea de sprijin în bunuri materiale numai prin participația, respectiv
contribuția benevolă a membrilor, a prietenilor și a simpatizanților săi.
(1) Pentru toate bunurile materiale primite ca și sprijin material se va emite deîndată contribuabilului o listă completă/exactă care va fi parafată, precum tot deîndată copia listei va fi înregistrată în contabilitate.
2) De-asemenea T.N.Ț. va accepta dobândirea de donații și legate strict dacă acestea nu sunt conexe unor pretenții interese din partea donatorilor și respectiv legatarilor.
3) Conform legii T.N.Ț. va dobândii venituri din activitățile proprii, însă nicidecum din activități care implică relaționarea cu lucrări executate din banii publici.
4) Numai în cazuri de forță majoră/fortuite sau/și necesare la investiții cu/de interes public T.N.Ț va apela, conform legilor, la subvenții de la buge
5) Conform legilor T.N.Ț va deține în proprietate bunuri mobile și imobile necesare activităților proprii și de bine-faceri.
6) Consiliului Superior de Coordonare (Senatul T.N.Ț.) va decide/definii cheltuielile aferente perioadei campaniei electorale.
7) Consiliului Superior de Coordonare (Senatul T.N.Ț.) dimpreună cu Consiliului General de Coordonare (Deputăția T.N.Ț.) vor definii capacitatea/suportabilitatea pecuniară utilizabilă la investiții cu de interes public realizate în regim propriu, precum sunt construcția de școli, de spitale, și lăcașe/așezăminte de ajutor social.
8) Toate încasările și cheltuielile/plățile care depășesc cuantumul pecuniar de 1.000(unamie) lei se vor efectua prin virament bancar.
9) Toate bunurile imobiliare dobândite se vor înregistra conform legii, în termen legal.
Articolul 47. Controlul financiar și al bunurilor materiale.
1) T.N.Ț. a înscris în Articolul 10 următoarele comisii de control financiar,
(a) Comisia Centrală de Control al Operațiunilor Financiare;
(b) Comisiile cu atribuții executive și financiare de pe lângă Directorate și respectiv Sub-directorate;
TITLUL VII
PREVEDERI FINAL
Articolul 48. Despre încetarea ființări organizației politice T.N.Ț.
1) Uniunea Românilor Național Creștini își va înceta ființarea legală numai fortuit de hotărârea ultimă a Curții Constituționale a României, prezervându-și drepturile de a contesta și o atare hotărârea la Forurile Internaționale, considerându-o ca fiind discriminatorie sau/și nu conformă strict cu prevederile Constituției României
Articolul 49. Completări de drept.
1) Pentru excluderea oricăror dubii sau omisiuni, din prezentul
Statut, afirmăm că prezentului Statut se adaogă/completează de drept cu prevederile
Legii 14/2003 a partidelor politice, cu modificările și completările
ulterioare.
Titlul VIII
ADDENDA PREZENTULUI DOCUMENT DE CONSTITUIRE
Articolul 50. Rostul prezentei addende.
1) Pentru păstrarea întocmai a prezentului *Document de Constituire* înscriem Cheia de Siguranță a prezentului document, care este formată din cifrele: 7010; 12410; 3059; 2019; 8964; 6121; această cheie vine și garantează ca să nu poată fi modificat nimic în actualul document.
(a) Numai cei cinci membri Membrii Fondatori ai T.N.Ț. vor cunoaște această cheie de siguranță, pe care o vor transmite celor cărora le vor acorda, când consideră de cuviință, funcțiile pe care le dețin în T.N.Ț. însă cu acordul celorlalți patru membrii fondatori.
2) În prezenta Addendă se vor înscrie toate eventualele alianțele implicit textul integral al protocolului de asociere, precum și hotărârea Tribunalului în acest sens.
3) În prezenta Addendă
se va înscrie textele la toate eventualele înțelegeri tacite dintre T.N.Ț. și
altă/e grupări politice, parafate și semnate de cei îndrituiți ca fiind reprezentanții
acreditați ai părților.
4) Se vor înscrie
toate completările statutare și necesare care sunt și bine făcătoare în viitor și
care după ce vor fi aprobate de conducerea Uniunii, și vor fi legalizate de
Tribunal.
(1) În acest sens va fi necesar acordul a 66%(șaizecișișase) din totalul membrilor care alcătuiesc:
(a) Consiliului Superior de Coordonare (Senatul T.N.Ț.)
(b) Consiliului General de Coordonare (Deputăția T.N.Ț.)
(c) Corpul Superior (Coordonatorii
Superiori ai T.N.Ț.)
CAPITOLUL
PRIM
AL
ADDENDEI
1) Alcătuirea și
definirea prezentului *Document de constituire* a Organizației Politice
*Uniunea Românilor Național Creștini* este realizată de către Membru
Fondatori ai Uniunii, sub coordonarea și îndrumarea lui Petru Borodi.
(1) Funcția de Coordonatori
Decizionali (președinți) se exercită succesiv de către cei trei Membrii
Fondatori ai Uniunii pe o perioadă de trei luni.
(2) Oricare
Coordonator Decizional (președinte) poate să-și delege prin înțelegere, în
parte sau în întreg, perioada care-i revine către un alt Coordonator Decizional,
dacă aceasta este util necesar.
(3) Membrii
Fondatori ai Uniunii dețin dreptul de a fi considerați și menționați ca având
această calitate pentru întotdeauna.
(4) Membrii
Fondatori ai Uniunii au dreptul de a-și declina sau/și de a-și delega
calitățile care le dețin, statutar.
(5) Calitatea și
atribuțiile de Conducător Executiv este incumbată funcției de Coordonator
Decizional (președinte) și este exercitată succesiv, de către Coordonatorii
Decizionali (președinți)
(6)
Coordonatorul Decizional (președintele) pe prima perioadă de trei luni revine
statutar domnului Petru Borodi, precum și îndrituirea de a reprezenta
toate interesele T. N.Ț. cu terțe instituții, însă strict în cele ce privește
interesele T.N.Ț.
(7)
Coordonatorul Decizional (președintele) care se va ocupa de demersul necesar în
ceia ce privește depunerile de documentație la Tribunalul București și anunțare
publică a demersului T. N. Ț. prin Presă, precum și în relația cu instituțiile
bancare pentru deschiderea contului bancar al T. N. Ț. și achitarea taxelor
necesare demersului revine domnului Luis Pavel Bratu.
(8) Domnul Petru Borodi având calitatea
de Membru Fondator va reprezenta și susține interesele T. N. Ț. și în fața
Tribunalului București pentru ca acesta să dispună înscrierea în Registrul
Partidelor Politice din România, a Organizației Politice, de către Autoritatea
Electorală Permanentă în conformitate cu Legea Partidelor Legii Nr. 14/ 9
ianuarie 2003 Republicată și actualizat de Autoritatea Electorală Permanentă în
data de 25.05.2015.
(9) Membrii
Fondatori ai Uniunii, respectiv românii care au întocmit și susținut
legalizarea prezentului Document de Constituire dețin viager calitatea de Coordonatori
Decizionali (președinții)
(a) Calitatea de Coordonator Decizional se pierde sau deleagă conform Statutului T. N. Ț.
2) În Ziua Neamului,
1-12- a Anului Domnului 2018 toți cei prezenți, la întrunirea de la
Câmpeni/Roșia Montana, după discuții, am convenit asupra validării prezentului
text al Documentului de Constituire.
3) Azi 25-12- al 2018
an de la Întruparea lui Dumnezeu în Mântuitorul oamenilor și a Neamurilor, cu
Voia lui Dumnezeu am definit deplin prezentul Document.
4) Aidoma fie înscrise
în addendă doar lucrările necesar utile și de importanță a T.N.Ț. întru
biruințele Neamului Român și Gloria lui Dumnezeu !!
Comentarii
Trimiteți un comentariu